În pofida celor 3 luni de persecuții, amenințări, sechestrări de Biserici și promisiuni de bunuri materiale, clerul Episcopiei Cernăuți-Bucovina a Bisericii Canonice rămâne credincios lui Hristos în Biserica Sa, sub conducerea Preafericitului Părinte Mitropolit Onufrie al Kievului și toată Ucraina, raportează Uniunea Jurnaliștilor Ortodocși.
Potrivit serviciului de presă eparhial, doar doi preoți s-au rătăcit în biserica schismatică, 447 preoți rămânând credincioși Bisericii și jurământului dat în momentul hirotonirii. Astfel, ei nu și-au abandonat turmele, încredințate lor, de către Dumnezeu.
„În ultimele luni, am văzut amenințări personale, sechestrarea bisericilor, încuietori tăiate, vorbe deșarte răspândite de mass-media” independentă „, ispita onorurilor din partea oficialilor de stat, promisiuni de beneficii materiale de la creatorii noii credințe … Dar ce-i cu toate acestea, dacă ați trecut pragul, puteți cădea doar mort? „scrie clerul eparhial.
În ianuarie, clerul Mitropoliei Gertsa al Eparhiei Cernăuți-Bucovina a adresat autorităților locale o scrisoare deschisă, cerând încetarea persecuției clerului Bisericii Canonice.
„Vom mărturisi credința pe care Hristos ne-a lăsat-o”, scrie în declarație.
„Rămânem credincioși Domnului Dumnezeu, Bisericii Ortodoxe Canonice în persoana Mitropolitului Onufrie al Kievului și a întregii Ucraine, și vom sluji, mai presus de toate lui Dumnezeu, credinței adevărate ortodoxe și poporului ucrainean, și vom fi într-o rugăciune cu întreaga lume canonică ortodoxă „.
În această ultimă declarație, clericii cheamă pe toți credincioșii, să se roage pentru păstorii devotați ai Bisericii, căci Domnul le va acorda putere pentru a rezista în mod cert problemelor prezente.
Regiunea Bucovina găzduiește peste 100 de parohii în limba română, ceea ce a făcut-o oarecum o zonă de conflict. În ultima sa declarație privind criza ucraineană, Sfântul Sinod al Patriarhiei Române a declarat că va lua în considerare în mod special soarta acestor parohii și că va căuta o garanție atât de la autoritățile ecleziale cât și de la stat, ca limba și cultura română să fie protejate și că va fi înființat un vicariat românesc, pentru a facilita legătura lor cu patria lor strămoșească, România.
Mitropolitul Epifanie Dumenko, primatul bisericii schismatice, a declarat că este gata să se întâlnească în condițiile puse de Sinodul Român pentru a deschide un vicariat, urmând ca mai târziu să pregătească o delegație către Biserica Ortodoxa Română. Schismaticii se așteaptă ca Biserica Română să fie printre primele Biserici, care îi va recunoaște, deși Sinodul Român a cerut în prealabil Moscovei și Constantinopolului, să rezolve problema de comun acord.
Bucovina, Ucraina, 25 martie 2019
Despre autor
Vă recomandăm și
Rugăciunea comună peste noapte la Vatican la care participă ereticul Papă Francisc, pseudopatriarhul Bartolomeu și alte ordine religioase
Vizita Patriarhului eretic Bartolomeu în Spania, la Catedrala din Almudena Madrid, pentru consolidarea relațiilor dintre lumea ortodoxă și cea catolică
„Biserica noastră arde din o mie de părți”
Vraja “Eris”, noua minciună referitoare la virusul inexistent Covid
Bucovina de Nord şi Mitropolia Ortodoxă a Bucovinei şi Cernăuţilor ca și alte regiuni din Ucraina intră în Săptămâna Patimilor într-un nou urcuş al Golgotei sub privirea pasivă a guvernanţilor români şi a Patriarhiei Române
Pe acest site se vor aproba doar comentariile care sunt relevante pentru tema propusă de către textul articolului și care nu încalcă legislația în vigoare cu privire la modul de exercitare a libertății de exprimare. Administrația siteului își rezervă dreptul de a selecta comentariile pe care le face publice.
În contextul actual prima măsură ar fi izolarea Fanarului și a bisericii schismatice ucraineane și date anatemei!
Aceasta ar face ca apele să se întoarcă în matca Ortodoxiei.
Orice întârziere va duce la extinderea influenței negative și asupra altor biserici locale din partea acestor două focare și apariția celei de-a doua schisme după cea din 1054.
Dar cum acest lucru nu este așa simplu trebuie măcar diminuată și izolată această influență.
Aici un rol important îl are biserica rusă.
Trebuie să se ajungă la sinaxe la nivel internațional unde să participe și ierarhi.
De exemplu: la Bănceni o sinaxă unde să participe și Mitropolitul Onufrie și vreun episcop din Rusia, sau preoți.
În Grecia sau Bulgaria sau în altă parte, unde să participe și episcopi din Serbia sau Bulgaria sau Georgia.
Ideea este ca aceste sinaxe să fie băgate în seamă de o parte din bisericile locale și ele să influențeze aceste biserici spre declanșarea unui sinod.
Acum 101 ani a avut loc Unirea Basarabiei cu România
Evenimentul istoric a avut loc în 27 martie 1918 și a constat în reunificarea părții dintre Prut și Nistru a voievodatului istoric al Moldovei alipită la Rusia în 1812. Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu România pentru a forma România Mare.
În 27 martie/9 aprilie 1918 Basarabia s-a reunit cu România, iar Arhiepiscopia Chișinăului a fost inclusă în Biserica Ortodoxă Română. Din iunie 1918 până în decembrie 1919 Arhiepiscopia Chișinăului a fost condusă de Episcopul Nicodim Munteanu al Hușilor, în calitate de locțiitor de arhiepiscop.
De la începutul anului 1920 eparhia a fost condusă de arhiepiscopul Gurie Grosu, un localnic, care la 28 aprilie 1928 a fost ridicat la demnitatea de mitropolit. A păstorit până la 11 noiembrie 1936, când a fost pensionat. După Gurie, eparhia a fost condusă de doi locțiitori, cel mal însemnat fiind arhiereul Efrem Enăchescu Tighneanul.
Din toamna anului 1944 Biserica din Basarabia se găsește sub jurisdicția Patriarhiei Ortodoxe Ruse cu ierarhi ruși. În 1992 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a reactivat Mitropolia românească a Basarabiei, un rol important avându-l Mitropolitul Petru.
Prin hotărârea nr. 7427/ 24 octombrie 1995, Sfântul Sinod a aprobat modificarea titulaturii Mitropoliei Basarabiei astfel: „Mitropolia Basarabiei, autonomă și de stil vechi, și Exarhat al Plaiurilor”.
(…)
Conferința de Pace de la Paris din 1920 a recunoscut legitimitatea unirii Basarabiei cu România. La 28 octombrie 1920 România a semnat tratatul de la Paris cu Marea Britanie, Franța, Italia și Japonia. Părțile contractante recunoșteau suveranitatea României asupra teritoriului Basarabiei.
Efectele unirii au fost anulate după 22 de ani, în anul 1940. În baza pactului secret Ribbentrop-Molotov, Rusia sovietică a anexat Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța.
Articolul complet aici: https://basilica.ro/acum-101-ani-a-avut-loc-unirea-basarabiei-cu-romania/