Credincioși bihoreni cer sinodului Mitropoliei Ardealului caterisirea episcopului Sofronie Drincec pentru apostazie

La câteva zile după ce preotul mărturisitor Cosmin-Florin Tripon, din Beiuș, județul Bihor, a adresat Sinodului BOR o scrisoare prin care cerea anularea caterisirii sfinției sale pe motiv că episcopul care a pronunțat-o, PS Sofronie Drincec, a făcut dovada apostaziei de la dreapta credință prin asumarea pomenirii sale la o slujbă greco-catolică la care a participat, unde a fost pomenit alături de papa și ierarhii uniați ca „episcopul nostru”, un grup de credincioși ortodocși din Bihor, membri ai Eparhiei Oradea, au înaintat astăzi o plângere la sinodul mitropolitan din Sibiu, în care cer caterisirea episcopului Sofronie pentru apostazie, rugăciune cu ereticii, recunoașterea falșilor martiri ai ereticilor, nepredicarea cuvântului lui Dumnezeu într-o zi de mare sărbătoare creștină și împreună slujire cu ereticii, pentru care fusese iertat în urmă cu 11 ani.
Dacă plângerea va fi acceptată de către sinodul Mitropoliei Ardealului, conform sfintelor canoane, ierarhii din Mitropolia Ardealului au la dispoziție o lună să îl convoace pe episcopul orădean și să decidă în privința sa, în cazul în care îl găsesc vinovat, cazul fiind trimis Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române care va decide sancțiunea pe care episcopul trebuie să o primească.
Această procedură a fost urmată în anul 2008, când episcopul a fost denunțat de către asociații ale laicatului ortodox pentru faptul că a săvârșit Aghiazma Mare împreună cu pseudoepiscopul uniat orădean Virgil Bercea. Cu acea ocazie, mitropolitul de atunci al Clujului, Bartolomeu Anania, l-a propus spre caterisire pe episcopul Sofronie, dar sinodul BOR a decis iertarea sa pentru „regretul și pocăința” manifestate în fața sinodului. Între timp, Episcopia din Oradea a fost transferată în Mitropolia Ardealului.
Dacă va fi găsit vinovat de faptele pentru care este acuzat, episcopul poate suferi sancțiunea de caterisire și chiar excomunicare din Biserica Ortodoxă Română, dat fiind că, în conformitate cu Regulamentul instanțelor canonice ale BOR, apostazia de la credință este singura faptă care se pedepsește cu excomunicarea.
Dacă nu va fi găsit vinovat sau nu va fi judecat, Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei va fi prima episcopie din Patriarhia Română al cărei ierarh este în același timp în comuniune cu sinodul BOR și este și „episcopul nostru”, al „Bisericii” Unite cu Roma.
Portalul Mărturisirea Ortodoxă susține demersul credincioșilor din Bihor și va iniția o petiție online de susținere a acestui demers, la care pot adera credincioși ortodocși din Bihor, în primul rând, și din restul Patriarhiei, dat fiind că un episcop căzut în apostazie este o problemă a întregii Biserici Ortodoxe Române și a tuturor credincioșilor acesteia, atât timp cât astfel de episcop continuă să aibă comuniune cu ceilalți episcopi ai Bisericii, inclusiv cu cei din care provine fiecare dintre noi.
Petiția se numește „Susținem demersul credincioșilor bihoreni de a-l trimite în judecată pe episcopul Sofronie Drincec” se află pe siteul https://www.petitieonline. Cei ce vor să susțină demersul pot să o facă pe linkul afișat imediat sub această introducere, la începutul articolului propriu-zis.

Linkul petiției online de susținere a inițiativei credincioșilor bihoreni este https://www.petitieonline.com/susinem_demersul_credincioilor_bihoreni_de_trimitere_in_judecat_a_episcopului_sofronie_drincec


 


 

Înaltpreasfinția Voastră,

 

Subsemnații, Adrian-Vasile Blaj, Bianca-Delia Blaj, Radu-Ioan Găvruța, Călin Mihai Sabău, Cristian-Mihai Boldi, domiciliați în județul Bihor, credincioși ortodocși botezați canonic în Biserica Ortodoxă Română, viețuitori în Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei, în temeiul sfintelor canoane 74, 75 apostolice, 6 al sinodului al II-lea ecumenic, 9, 17, 21 al sinodului al IV-lea ecumenic, 14, 15, 20 ale sinodului din Antiohia, 19 al sinodului din Cartagina, și al art. 111, alin. 4) lit. i) din Statutul BOR, formulăm plângere împotriva preasfințitului Sofronie Drincec, episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei, pentru săvârșirea următoarelor abateri dogmatice, liturgice și canonice:

  1. Apostazia de la dreapta credință, sancționată cu caterisirea și excomunicarea de canonul 62 apostolic și de art. 9 al RACDIJBOR;
  2. Împreună-rugăciunea cu ereticii, sancționată cu caterisirea de către canoanele 45, 64 apostolice, 32-33 Laodiceea și de către art. 28 (2) din RACDIJBOR;
  3. Recunoașterea falșilor martiri ai ereticilor, sancționată cu anatema de către canonul 34 Cartagina;
  4. Nepredicarea și necatehizarea creștinilor în zi de Duminică, sancționată cu oprirea de la slujire (la prima abatere) de către canonul 58 apostolic.

 

În fapt,

 

În ziua de mare praznic al Bisericii Ortodoxe Române, Nașterea Maicii Domnului, prima mare sărbătoare din anul nou bisericesc ortodox, episcopul Sofronie, în loc să participe la Sfânta Liturghie ortodoxă în Episcopia Ortodoxă a Oradiei și să învețe poporul dreapta credință, așa cum îl obligă sfintele canoane, a participat la serviciul religios organizat de cultul eretic greco-catolic la “Catedrala Sfântul Nicolae” din Oradea, unde a sărbătorit 25 de ani de “slujire arhierească” a pseudoepiscopului greco-catolic Virgil Bercea, cel alături de care a săvârșit Aghiazma Mare în ianuarie 2008.

La greco-catolici, episcopul Sofronie a stat în “biserică” ca orice mirean, însă, din înregistrarea pusă la dispoziție de greco-catolici, se vede că participă la momentele “liturgice”, ascultând pios și însemnându-se cu semnul Sfintei Cruci la momentele la care se face acest lucru de obicei în bisericile ortodoxe. Prin urmare, deși nu a slujit efectiv cu ereticii uniați și cu papistașii prezenți, s-a rugat împreună cu aceștia, lucru pe care sfintele canoane îl interzic sub aceeași pedeapsă a caterisirii.

La acea manifestare religioasă, greco-catolicii au expus pretinsele “moaște” ale “episcopilor” “martiri” “beatificați” de către papa Francisc cu prilejul vizitei sale prozelite din România, din mai-iunie anul curent.

Prin prezența preasfinției sale în acel locaș de cult cu prilejul prezentării acelor “moaște”, în contextul festiv în care s-a desfășurat evenimentul, prin ascultarea “rugăciunii” dedicate acestora, episcopul Sofronie a girat înșelarea greco-catolică prin care acei pseudoepiscopi sunt considerați “sfinți mărturisitori”. Dat fiind că prezența preasfinției sale a fost deplin conștientă, că probabil știa dinainte că acele relicve vor fi aduse spre închinare, sau măcar a putut observa la acel moment, considerăm că episcopul Sofronie a căzut sub anatema canonului 34 Laodiceea, care dispune că sunt sub anatema cei care, “cu dispoziție sufletească, cum interpretează canonistul arhid. Ioan N. Floca[1], cinstesc minciunomartirii ereticilor.

Apostazia episcopului Sofronie, convingere personală sau „experiment” în „laboratoarele ecumenice”?

Cel mai grav însă este faptul că în timpul acelei “liturghii” greco-catolice preasfințitul Sofronie a fost pomenit de trei ori alături de papa Francisc și de minciunoepiscopii greco-catolici, fiind numit “episcopul nostru, preasfințitul Sofronie”.

Față de această introducere a preasfinției sale în dipticele papistașe și pomenire ca episcop greco-catolic, preasfințitul Sofronie nu a luat nicio atitudine. Dimpotrivă, filmarea evenimentului ni-l prezintă închinându-se cu evlavie, cu camilafca dată la o parte, exact ca un episcop ortodox care participă la o slujbă ortodoxă la care nu slujește.

Codul Canoanelor Bisericilor Răsăritene, care este culegerea de canoane ale “Bisericii” Unite cu Roma, are o subdiviziune dedicată Arhiepiscopiei Majore în care, la titlul 4.1.1.5.1. este prezentată Scrisoarea circulară a Arhiepiscopului Major nr. 723/9.05.2006[2], în care se arată că formulele de pomenire sunt foarte strict concepute în acest cult, ele neputând fi lăsate la întâmplare[3]. Este evident că cei ce au organizat slujba greco-catolică nu puteau să îl pomenească la “liturghie” doar din complezență și amabilitate diplomatică, de unde rezultă că greco-catolicii îl consideră pe episcopul Sofronie ca episcop greco-catolic.

Nu știm motivele pentru care ereticii fac acest lucru, dar este evident că ele există și că greco-catolicii le știu, iar din moment ce episcopul Sofronie nu a avut nicio reacție de respingere a acestei stări de fapt, ci a ascultat cum este pomenit la slujba eretică drept unul dintre eretici și a încuviințat acest lucru, le-a acceptat, prin aceasta apostaziind de la dreapta credință și acceptând starea de episcop” greco-catolic, deși este încă episcop recunoscut canonic de către Biserica Ortodoxă Română.

În conformitate cu Codul Canoanelor Bisericilor Răsăritene, în titlul XVIII, intitulat “Despre ecumenism, adică despre promovarea unității creștinilor”, se spune: “Bisericilor orientale catolice le revine sarcina specială de a promova unitatea între toate Bisericile orientale… prin cunoaşterea reciprocă mai bună, prin colaborarea şi aprecierea fraternă a lucrurilor şi a sufletelor” (can. 903).

Episcopul Sofronie Drincec se întoarce la rădăcinile greco-catolice. Ce va face ierarhia BOR?

În titlul XVII[4] se precizează condițiile intrării necatolicilor în “Biserica” catolică. Astfel, “Credinciosul creştin al vreunei Biserici orientale necatolice va fi primit în Biserica catolică prin simpla profesiune a credinţei catolice, precedată de pregătirea doctrinară şi spirituală pentru condiţia fiecăruia” (can. 897).

La rândul său, “Episcopul oricărei Biserici orientale necatolice poate fi primit în Biserica catolică, în afară de Pontiful Roman, şi de către Patriarh, cu consimţământul Sinodului Episcopilor Bisericii patriarhale, sau de către Mitropolitul Bisericii mitropolitane sui iuris, cu consimţământul Consiliului Ierarhilor” (can. 898), iar “Clericul oricărei Biserici orientale necatolice, care vine la deplina comuniune cu Biserica catolică, poate să-şi exercite propriul ordin sacru conform normelor stabilite de autoritatea competentă; Episcopul, însă, nu îşi poate exercita valid puterea de conducere decât cu consensul Pontifului Roman, capul Colegiului Episcopilor” (can. 899).

O verificare[5] a siteurilor cultului romano-catolic și greco-catolic ne arată că la ora actuală în “Biserica” Greco-Catolică unită cu Roma nu există niciun „episcop” cu numele Sofronie, ceea ce înlătură orice îndoială asupra faptului că este vorba despre episcopul ortodox al Episcopiei Oradiei, Sofronie Drincec, care a fost asumat ca “episcopul nostru” de către cultul uniat din Oradea.

Prin acceptarea pomenirii numelui preasfinției sale la această slujbă, preasfințitul Sofronie a acceptat teoria eretică a Conciliului II Vatican despre “Bisericile nedepline” care au har, au episcopi ce pot fi pomeniți chiar în servicii papistașe, după cum se vede, dar nu au încă o comuniune deplină cu Roma. Această viziune papistă a fost consfințită, în variantă ortodoxă, de către minciunosinodul din Creta, unde s-a vorbit despre “biserici și culte” eterodoxe, aflate “mai aproape sau mai departe de Biserica Ortodoxă”.

Mai mult decât atât, dacă poate exista ceva mai mult decât atât, la slujba respectivă, Crezul a fost rostit împreună cu adaosul Filioque, făcându-l pe episcopul Sofronie împreună mărturisitor al ereziei condamnate de către sinodul al VIII-lea ecumenic, al Sfântului Fotie, din 869.

După Crez, episcopul Sofronie se însemnează evlavios cu Sfânta Cruce, când minciunoepiscopul greco-catolic dă binecuvântarea în numele “Sfântului Spirit”, iar adunarea îi întoarce binecuvântarea prin cuvintele “Și cu spiritul tău”.

La evenimentul respectiv, la momentul la care în Biserica Ortodoxă se rostește predica, câțiva preoți greco-catolici își autoelogiau, în prezența episcopului ortodox Sofronie, eforturile, comparate cu ale Sfântului Apostol Pavel, prin care și-au recuperat de la credincioșii ortodocși, adică de la noi, parohiile pe care li le făcuseră cu secole în urmă stăpânirea austro-ungară, prin jaf, barbarie, martirizarea ortodocșilor care s-au opus apostaziei.

La sfârșitul serviciului religios, episcopul Sofronie s-a sărutat cordial cu pseudoierarhii papistași și s-a întreținut cu credincioși greco-catolici ca un prieten al acestora și veritabil casnic al comunității respective.

Reamintim că episcopul Sofronie a fost judecat de către Sinodul Mitropolitan din Cluj, în 2008, că mitropolitul de atunci l-a propus Sfântului Sinod pentru caterisire, că Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a găsit vinovat de împreună slujire cu greco-catolicii, faptă pentru care trebuia caterisit atunci, dar sinodul a luat notă de “regretul și pocăința” episcopului Sofronie și l-a iertat. După cum se vede, episcopul nu a dat dovadă de niciun regret și de nicio pocăință, continuându-și acțiunea ecumenistă de înfrățire cu ereticii papistași până în așa măsură încât a ajuns să fie pomenit la slujbele acestora ca unul dintre ei.

Participarea preasfinției sale la acest eveniment arată că nu are niciun fel de respect pentru istoria de luptă și suferință a strămoșilor noștri ortodocși care și-au dat viața pe aceste meleaguri pentru apărarea Ortodoxiei de uniație și papism, dar nici față de eforturile generației noastre de a ne apăra de zelul “paulin” al greco-catolicilor de recuperare a averii noastre bisericești.

Prin faptul că a recidivat, încercând cu viclenie să meargă până la limita impusă de decizia din 2008, dar depășind cu mult hotarele sfintelor canoane, prin participarea și semnarea documentelor eretice din Creta, prin caterisirea preotului beiușean Cosmin Florin Tripon, care i-a întrerupt din toate aceste motive pomenirea, episcopul Sofronie ne arată că este un episcop latinofron, pornit pe calea uniatismului fără dorință reală de a rămâne în sânul Bisericii Ortodoxe Române.

Părintele Cosmin Tripon cere sinodului BOR desființarea caterisirii pronunțate de episcopul apostat al Oradiei

Pentru toate aceste motive, în temeiul sfintelor canoane 74, 75 apostolice, 6 al sinodului al II-lea ecumenic, 9, 17, 21 al sinodului al IV-lea ecumenic, 14, 15, 20 ale sinodului din Antiohia, 19 al sinodului din Cartagina și al art. 9 și 28 (2) al RACDIJBOR, solicităm Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Ardealului:

  1. Caterisirea episcopului Sofronie Drincec ca eretic apostat.
  2. Întronizarea la Oradea a unui episcop ortodox, care să nu aibă niciun compromis cu ecumenismul, cu papismul sau cu uniatismul.
  3. Reabilitarea, conform canonului 3 sin. III ec. și celorlalte, a celor care pe nedrept au fost persecutați pentru dreapta credință de acest episcop eretic.

 

Data

 

Înaltpreasfinției Sale, Doctor Laurențiu Streza, Mitropolitul Ardealului

 

Note:

[1] Arhid. Ioan N. Floca, Canoanele Bisericii Ortodoxe, note și comentarii, Sibiu, 2005, p. 248

[2] http://www.editura.ubbcluj.ro/bd/ebooks/pdf/1886.pdf.

[3] http://www.editura.ubbcluj.ro/bd/ebooks/pdf/1886.pdf.

[4] http://www.bru.ro/varia/cceo/?titlu=17.

[5] https://www.bisericacatolica.ro/episcopi/episcopi-greco-catolici/.

 

Cei ce doresc să depună o plângere la Sinodul Mitropolitan din Sibiu, pot descărca fișierul Word de mai jos, să îl completeze și să îl trimită pe adresa, Mitropolia Ardealului (Înaltpreasfinției Sale, Dr. Laurențiu Streza), Strada Mitropoliei, nr. 24, Sibiu, Județul Sibiu

plangere-mitropolie-sibiu.docx

 

Citiți și:

Patriarhia îl revendică drept „episcopul cel mai poliglot” pe cel pe care uniații îl revendică drept „episcopul nostru”

image_pdfDescarcă în format PDF

Pe acest site se vor aproba doar comentariile care sunt relevante pentru tema propusă de către textul articolului și care nu încalcă legislația în vigoare cu privire la modul de exercitare a libertății de exprimare. Administrația siteului își rezervă dreptul de a selecta comentariile pe care le face publice.

  1. „La sfîrsit, Hristos si Biserica vor învinge si nu antihristul papã! Mielul si nu fiara! Fericiti toti cîti sunt prieteni ai Mielului si potrivnici ai fiarei! Episcopii reprezintã Biserica doar atunci cînd conglãsuiesc în timp cu Sfintii si credinciosii din toate epocile, cînd sunt urmãtori si posesori (pãrtasi) nu ai tronurilor, ci ai Adevãrului. Ortodoxia a trasat limpede granita între erezie si înselare.
    Biserica se gãseste toatã pe Sfîntul Disc al Proscomidiei. Cîti nu sunt pomeniti acolo, sunt în afara Bisericii, eretici si schismatici.”
    Pr.Prof.Theodoros Zissis

    Semnand Petitia, ne alaturam dreptcredinciosilor bihoreni in demersul lor de a cere sinodului Mitropoliei Ardealului, judecarea pentru apostazie a episcopului Sofronie, caci s-a dovedit a fi nevrednic de a mai purta insemnele arhieresti, nevrednic de a se mai numi ortodox, nevrednic de a mai intra in Sfanta, Soborniceasca si Apostoleasca Biserica a lui Hristos.
    Vicleanul sarpe si-a varsat veninul in inima sa, in adancul fiintei sale, incat acest episcop numai simte, gandeste sau marturiseste Neprihanita Ortodoxie.
    I s-a acordat milostiva iertare acum 11 ani. Aceasta nu a dus la pocainta sa, din contra, episcopul Sofronie a intarit legaturile de prietenie cu greco-catolicii, la a caror sarbatoare a fost prezent, rugandu-se cu ei si lipsind de la binecuvantata sarbatoare a nasterii Maicii Domnului, ” Taria si puterea crestinilor, Nascatoarea Soarelui dreptatii , Ajutorul nostru in fata Dreptului Judecator, Cea care sterge zapisul greselilor noastre , pe care a intristat-o cu comportamentul sau.
    Cu cine s-a rugat, episcopul Sofronie?
    Cu vrajmasii Mantuitorului Hristos, in dispret fata de Sfanta Predanie, ignorand blestemele si anatemele sfintelor sinoade ecumenice, a fraternizat cu ereticii si inselatii, vanzandu-si substantial propria constiinta eclesiologica.
    Caci spune dumnezeescul Hrisostom:„Cel care se arată că este prieten al lor [al ereticilor] vrăjmaş al lui Dumnezeu este” (cf. Iac. 4, 4).
    Auziţi toţi care mâncaţi împreună cu ereticii hotărâre dureroasă: sunteţi vrăjmaşi ai lui Hristos.
    Căci nici cel ce este prieten cu vrăjmaşii împăratului nu poate să fie prieten al împăratului; şi nu se învredniceşte de viaţă, ci piere împreună cu vrăjmaşii şi suferă şi mai rele.”
    La randul nostru suntem profund intristati si ingrijorati de acest comortament afurisit de Sfintele Dogme si Canoane, care duce la pierzanie si consideram ca purtarea si cugetul sau trebuie osandite si respinse de toti Ierarhii si credinciosii.
    Iata ce spune Sf. Paisie Velicicovski- Despre Uniați:

    „*Ce este, dar, Uniatia?

    Unia este o aschie desprinsa de la Sfanta Biserica a Rasaritului si unita cu necredincioasa, ca sa nu-i zic biserica ramleneasca (n.n. – catolica). Unia este inselaciunea diavolului, ce-i vaneaza pe cei nesocotiti intru pierzanie. Unia este un lup rapitor de suflete in piele de oaie. Unia este veninul aducator de moarte in chip de miere, ce pierde sufletele. Unia este mladita inainte-mergatoare a antihristului, ce ademeneste cu magulire pe cei mai nestiutori intru pierzanie. Unia este prapastia iadului pentru cei ce nu au parte de cuget. Unia este Iuda, ce cu lingusitorul sarut a vandut Credinta Pravoslavnica.”
    Daca glasurile noastre nu sunt suficient de puternice pentru a se face auzite de cei care au pactizat deja cu satanicul ecumenism, prin participarea neconditionata la intrunirile CMB, daca cugetul nostru devotat Sfintei Ortodoxii, este ocarat si batjocorit, daca cererea noastra va fi dispretuita si tacerea va invalui auzul nostru, nu ne vom intrista.
    Nu numai Dumnezeu, Cei Trei într-Unul, ne vede pe toti, cercetându-ne viaţa în fiecare clipă, ci şi toate cetele cereşti ale îngerilor şi sfinţilor care se află întru slavă. Milioane de ochi ne văd ca şi cum ar fi unul singur. Ramanand in Biserica lui Hristos, milioane de bune doriri ne însoţesc pe calea duhovniceasca aleasa de noi prin viaţă, care este întunecată şi spinoasă; şi milioane de mâini se întind din cer spre ajutorul nostru ca şi cum ar fi una singură.
    Ne încredinţăm „părinteştilor predanii”, ca nişte călăuze nemincinoase către Dumnezeu.
    Sa luam aminte la sfaturile unuia din Sfintii iubiti ai Mantuitorului Hristos:
    **”Să ştii că prigonitorii tăi se vor căi; batjocoritorii tăi vor tăcea, şi tu te vei bucura. Astăzi eşti cel din urmă în casa tatălui tău, însă degrabă vei fi cel dintâi. Iar cei care te prigonesc îţi vor sluji. Lucrul acesta e prezis, şi s-a adeverit de mii de ori şi în mii de locuri. Când Dumnezeu înzestrează pe cineva cu bogățiile Lui negraite, nu vrea ca bogățiile acestea să se împotmolească, precum talantul îngropat de sluga netrebnică, ci să fie împărțite cu alții.”

    Pace ţie şi binecuvântare de la Domnul!

    *Sfantul Paisie de la Neamt, Cuvinte si scrisori duhovnicesti I, 1998, p. 65-68
    **Sfantul Nicolae Velimirovici

    1. Este foarte bine sa se semneze aceasta petitie pentru ca Mitropolia Sibiului sa vada ca mai sunt si alti oameni in tara care se adauga acestui demers, chiar daca doar ca simpli suporteri, IN AFARA DE CEI DIN BIHOR CARE POT SA SE ADAUGE ACESTUI DEMERS IN CALITATE DE CREDINCIOSI AI EPARHIEI CU O CAUZA PROCESUALA ACTIVA.
      Apropo, in Bihor ni se spune ca mai este un preot care a intrerupt pomenirea. A facut-o cu tam-tam acum cateva luni, ar fi bine sa il vedem si pe sfintia sa in actiune. La urma urmei, si sfintia sa a intrerupt pomenirea episcopului Sofronie.
      Am vazut ca au preluat si cei de la Astradrom initiativa de pe siteul nostru, ii felicitam pentru asta, desi trebuie sa precizam ca aceasta este strict o initiativa a credinciosilor semnatari. Asteptam si pe alti editori de siteuri ortodoxe sa preia aceasta initiativa si sa indemne la semnarea ei, sa constientizeze ca aici e vorba despre viitorul Bisericii noastre, nu despre ura fata de Mihai-Silviu Chirila.
      Dacă Mitropolia Sibiului nu il propune pe episcopul Sofronie spre caterisire, Biserica Ortodoxa Romana va avea in sinodul national un episcop asumat oficial si public ca episcop greco-catolic, pomenit la slujbele acelora ca unul de al lor.
      OARE TREBUIE SA MAI EXPLIC CE INSEAMNA ACEST LUCRU PENTRU BISERICA ORTODOXA ROMANA, sa fii in comuniune directa cu un greco-catolic? Despre asta este vorba. Nu poti sa iti castigi existenta si prestigiul de pe urma luptei antiecumeniste si sa te dai la o parte in asemenea moment, cand altii au facut tot ce era de facut, doar pentru ca tu ai ceva de impartit cu siteul pe care s-a publicat acest demers.
      Cred ca episcopul Sofronie deja incepe sa se ingrijoreze. De unde stiu? Pe un site bihorean de stiri a aparut o stire despre demersul nostru, insa pusa in maniera specifica presei laice intr-o cheie plina de dispret, dar si de ignoranta crasa a celor care au scris materialul. Comentariile publicate acolo arata un public complet manipulat de propaganda media, fara o structura teologica, fara stiinta de carte teologica care sa il ajute sa faca distinctiile necesare intre Ortodoxie si erezie. In asemenea mediu a prosperat episcopul Sofronie de si-a permis sa isi faca pios cruci in timp ce era pomenit ca ierarh uniat.
      RAMANE BIHORENILOR SA ARATE INSA CA NU TOTI SUNT INDIFERENTI FATA DE BISERICA ORTODOXA, IN REALITATE CEI MAI MULTI SUNT FOARTE ATASATI DE BISERICA ORTODOXA SI ACUM E MOMENTUL SA O ARATE.
      Insa, este foarte important sa se stie ca INDIFERENT DE CATE MULTE SEMNATURI SE STRANG LA ACEASTA PETITIE, ACEST LUCRU NU POATE INFLUENTA IN MOD DEFINITORIU JUSTITIA. SINODUL DIN SIBIU ARE OBLIGATIA SA IA IN SERIOS ACUZATIA ADUSA EPISCOPULUI SI SA DEA O REZOLUTIE: IL SANCTIONEAZA, PENTRU CA DE IERTARE PE BAZA DE „REGRET SI POCAINTA” NU MAI POATE FI VORBA, SAU IL ACCEPTA IN CONTINUARE IN SINOD IN CALITATE DE EPISCOP GRECO-CATOLIC, IAR ATUNCI SITUATIA SE COMPLICA RAU DE TOT.

  2. Si ecumenistii strang randurile,nu va temeti.Eu am totusi o nellamurire.Sinodul B.O.R e mai presus de canoane?In 2008 nu trebuia sa aplice caterisirea lui Sofronie?Cum adica Sofronie a regretat?Sinodul nu-i duhovnic sa ierte pacatele,ci sa aplice canoanele.Tare ma tem ca preotii din episcopia Oradiei trebuiau sa aplice canonul 15 inca din 2008.Nu ma antepronunt,dar vom vedea ce va fi acum.Si Corneanu de la Banat a fost in aceeasi situatie,cu greco-catolicii- si apoi vorbim de un apostat (dupa canoanele pe care le-ati mentionat in alt articol)ingropat in catedrala din Timisoara.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

(Închide)