Izbucnirea epidemiei de coronavirus a generat printre locuitorii Ucrainei o mulțime de zvonuri, temeri și întrebări, inclusiv despre cum să se protejeze pe ei înșiși și pe cei dragi de infecții. Mitropolitul Luca (Kovalenko) din Zaporizhzhia și Melitopol, ca un medic bine pregătit, a discutat cu un corespondent UJO și a comentat situația actuală.
„Să ne uităm la întreaga istorie a Bisericii. Când izbucnesc epidemii, apar tragedii și cataclisme, unde se grăbesc oamenii? În astfel de momente, oamenii apelează la Dumnezeu, merg în procesiuni religioase și se adună în biserici pentru rugăciuni și slujbe. Ei caută apărare și ajutor de la Dumnezeu”, a spus Mitropolitul Luca.
Ierarhul Bisericii Ortodoxe Ucrainiene a amintit că viața fiecăruia dintre noi este în mâinile lui Dumnezeu, și de aceea creștinii ortodocși din întreaga lume s-au îndreptat mai întâi spre biserici în timpul pandemiilor (răspândirea bolii într-o regiune mare – ed.). Nu s-au temut că se vor îmbolnăvi, ci dimpotrivă, au căutat vindecarea acolo unde ea se află și au găsit-o, a subliniat Înaltul Mitropolit.
„În ceremonii și în timpul Sfintelor Liturghii, toată lumea respiră ca o singură ființă. Aceasta întrucât credinciosul nu se teme de nimic, căci este cu Hristos”, a adăugat Mitropolitul.
El a declarat că acum se află într-o altă țară. Acolo, în timpul unei vizite la magazinul bisericii, a observat că unii oameni, din cauza panicii alimentate artificial și a unei false frici față de infecție, chiar achiziționează lingurițe individuale pentru Sfânta Împărtășanie.
„Lingurițe separate pentru Sfânta Împărtășanie – ce este asta? Teama de a te infecta cu Sfântul Trup și Sângele lui Hristos?! Ce nebunie! Te temi de Hristos? De ce mai vii la El atunci?”, a întrebat Mitropolitul Luca.
Înaltul Ierarh a cerut turmei să nu intre în panică, să nu păcătuiască, să aibă încredere în Dumnezeu, să respecte regulile de igienă personală și să ducă un stil de viață sănătos. Și în concluzie, el a amintit că, la timpul potrivit, oamenii au reușit să supraviețuiască „gripei porcine”, „gripei aviare” și chiar „gripei spaniole”, care este considerată una dintre cele mai mari pandemii de gripă din istoria omenirii.
Cu puțin timp în urmă, Mitropolitul Luca a menționat: se va face o diferență față de restul lumii, dacă fiecare va înțelege că Evanghelia este Cuvântul lui Dumnezeu.
Met. Luke on coronavirus: During epidemics people head to temples
Despre autor
Vă recomandăm și
Conferință teologică la Nisporeni, Republica Moldova: Mitropolia Chișinăului este Biserica Ortodoxă canonică a Moldovei
Rugăciunea comună peste noapte la Vatican la care participă ereticul Papă Francisc, pseudopatriarhul Bartolomeu și alte ordine religioase
Vizita Patriarhului eretic Bartolomeu în Spania, la Catedrala din Almudena Madrid, pentru consolidarea relațiilor dintre lumea ortodoxă și cea catolică
„Biserica noastră arde din o mie de părți”
Vraja “Eris”, noua minciună referitoare la virusul inexistent Covid
Pe acest site se vor aproba doar comentariile care sunt relevante pentru tema propusă de către textul articolului și care nu încalcă legislația în vigoare cu privire la modul de exercitare a libertății de exprimare. Administrația siteului își rezervă dreptul de a selecta comentariile pe care le face publice.
As avea o sugestie. Specificati nu „De Doctor Gabriela Naghi” ci, traducere de …
Sau, cel mult, traducere si titlu adaptat de … Si daca puteti primi chiar mai mult decat atat, poate renuntati la „Doctor”. Nerelevant in context. Este vorba de profesia de medic, din ce am mai citit pe site, daca nu gresesc. Poate fi relevant daca este vorba de doctor(at) in ceva conex cu articolul… Parca prea seamana cu Dr. Cutarica, Arhiepiscopul de nu conteaza unde, trantit tot asa, pur si simplu, nerelevant. Luati-o ca pe un indemn fratesc! Pace!
Viu este Hristos și Biserica Sa nu va pieri în veac, iar cel ce se teme să mărturisească, să ia aminte la acest cuvânt al Sfântului Ioan Iacob Hozevitul:
*“Pericolul vine de la frații cei mincinoși, care sunt dușmani ascunși cu atât mai periculoși, cu cât cred că ei sunt frați curați. Predică și ei ortodoxia, dar oarecum schimbată și prefacută după placul lumii acesteia și al stăpânitorului acestei lumi. Predica lor e ca o hrană prielnică care a început să se strice și în loc să hrănească, otrăvește pe cei care o mănâncă.”
“Iar câtiva dintre slujitorii Sfântului Altar din ziua de azi defaimă aceste Sfinte Canoane, numindu-le bariere ruginite. Canoanele sunt insuflate de Duhul Sfânt prin Sfinții Apostoli și prin Sfinții Părinți ai celor șapte Sfinte Soboare ecumenice și ei zic: ‘Canoanele, de multă vechime pe care o au, au ruginit.’ Nu zic că ei de multă grăsime și nefrica de Dumnezeu li s-a întunecat mintea și au năpârlit, căzându-le și părul și barba și mustața, facându-se ca femeile. Cum e chipul Domnului și al Sfinților și cum e chipul lor? De aceea, Sfintele Canoane ale Sfinților ei le calcă în picioare, dar predică sus și tare că sunt ortodocși.”
Intransigența găunoasă, îndreptățirea de sine, autosuficiența duc la disprețul, răutatea ascunsă cu viclenie și ura față de aproapele, manifestate adesea printr-un misoginism sălbatic, pe care l-am întâlnit frecvent la mulţi dintre cei îngrădiţi de erezie, extremiştii din gruparea schismatică şi alţii asemenea lor.
Este din păcate o caracteristică care îi face să decadă din calitatea de semen egal cu noi în demnitate, verticalitate şi din aspiraţia de a deveni „bărbat desăvârşit”.
Simţim mereu nevoia să ne întărim părerea bună despre noi înşine, nu avem în noi un gram de bunăvoinţă, nu întărim dragostea în celălalt cu nimic, nu suntem în stare să-l odihnim, căci încăpăţânarea care ne ţine legaţi de dreptatea noastră deşartă care este precum cârpa lepădată în faţa Domnului, ne-a transformat inima într-un pustiu.
Falsa smerenie ascunde bine în sine, de fapt, frustrări, complexe de inferioritate, judecând şi căutând greşelile celuilalt, dintr-o nevoie permanentă de a-l corecta, arătând în fapt că nu ne-am schimbat întru Hristos.
Este o boala fariseică de care suntem cu toţii bolnavi, mai mult sau mai puţin sever, în funcţie de momentul îmbolnăvirii şi conştientizarea bolii, care ne apropie prin pocainţă de Vindecătorul şi Voitorul Milei, care doreşte prin Iubirea Sa desăvârşită ca toţi la cunoştinta Adevărului să vină şi să se mântuiască.
Mai marii Bisericii prin exemplul pe care îl dau astăzi păstoriţilor, prin toate predicile pe care le ţin caută prin orice mijloace să-şi mintă şi să-şi calce în picioare glasul conştiinţei, dar să se simtă mereu în regulă, că au acoperirea regulamentară.
Credinciosul face ascultare de Preotul ecumenist, care la rândul lui face ascultare şi merge pană în iad împreună cu ‘Înaltul’, care la rândul lui ascultă orbeşte de directiva care vine de la Patriarh, prietenul credincios papei de la Răsărit, care din nefericire este fratele iubit al ereticului papă de la Roma, înaintemergătorul lui antihrist.
Și sunt convinşi că aşa lucrează pentru şi în numele lui Hristos Domnul, că fac în toate(mai ales prin sinodul mincinos din Creta), Voia Lui.
Dar au uitat oare că El ne cere să îi iubim pe oameni, după cum El ne iubește pe noi: adică în mod desăvârșit. Fapt pentru care, porunca iubirii ne cere, în subsidiar, să ne curățim de toată patima, de tot ceea ce sufocă iubirea noastră. Pentru că atunci când iubești duhovnicește, iubești ca unul care s-a despătimit de toate patimile care înăbușă iubirea în noi.
Pot ei oare mărturisi că ne iubesc în mod desăvârșit?
Spunea Vlădica Averchie:
“Îndreptîndu-şi atenţia spre lumea exterioară, omul caută “poziţia acceptată oficial” – ce este bine şi ce este rău în ochii celorlalţi – mai mult decât să fie bine în interior cu Dumnezeu şi propria conştiinţă. A idealiza şi a te conforma la ceva numai pentru că e “drept” sau “recunoscut” din punct de vedere oficial înseamnă să ceri să “fii înşelat”, pentru că Satana poate să facă uşor – mai ales în vremea noastră – să coexiste “oficialitatea” exterioară cu falsitatea interioară“.
*Hranã duhovniceascã, Buc., 2000
O dumnezeească prorocie a Avvei Pamvo, care s-a împlinit întru totul în vremurile noastre.
Trebuie să luptăm în fiecare secundă cu duhurile întunericului care şi-au făcut tron în inimile şi minţile multora, zăpăcindu-i, şi atrăgând şi pe alţii pe drumul care duce la iadul cel primitor.
Zice cu înţelepciune Avva Pamvo (sec.V):
„Că iată îţi zic ţie fiule, vor veni zile cind vor strica creştinii cărţile Sfintelor Evanghelii şi ale Sfinţilor Apostoli şi ale dumnezeeştilor Prooroci, ştergând Sfintele Scripturi şi scriind tropare şi cuvinte elineşti. Și se va revărsa mintea la acestea, iar de la acelea se va depărta. Pentru aceasta Părinţii nostri au zis: „Cei ce sunt în pustia aceasta să nu scrie vieţile şi cuvintele părinţilor pe pergament, ci pe hârtii, că va să şteargă neamul cel de pe urmă vieţile părinţilor şi să scrie dupa voia lor, fiindcă mare este necazul ce va să vină.” Și i-a zis lui fratele: „Aşadar se vor schimba obiceiurile şi asezămintele creştinilor şi nu vor fi preoţi în biserică să facă acestea?” Și a zis bătrânul: „În astfel de vremuri se va răci dragostea multora şi va fi necaz mult. Năpădirile păgânilor şi pornirile noroadelor, neastâmpărul împăraţilor, desfătarea preoţilor, lenevirea călugarilor. Vor fi egumeni nebăgând seama de mântuirea lor şi a turmei, osârdnici toţi şi silitori la mese şi gâlcevitori, leneşi la rugăciuni şi la clevetiri grabnici, gata spre a osândi vieţile bătrânilor şi cuvintele lor, nici urmându-le, nici auzindu-le, ci mai vârtos ocărându-le şi zicind: De-am fi fost şi noi în zilele lor ne-am fi nevoit şi noi. Iar episcopii in zilele acelea se vor sfii de feţele celor puternici, judecând judecăţi cu daruri, nepărtinind pe cel sărac la judecată, necăjind pe văduve şi pe sărmani chinuindu-i. Va intra încă şi în norod necredinţă, curvie, urâciune, vrajbă, zavistie, întărâtări, furtişaguri şi beţie.” Și a zis fratele: „Ce va face cineva în vremile şi anii aceia?” Și a zis bătrânul: „Fiule în acele zile cel ce îşi mântuieşte sufletul său mare se va chema în împărăţia cerurilor.” (Patericul Egiptean, pg. 209 cuv. 15)