Mărturisirea antiecumenistă a monahiei Antuza și a unor viețuitori din Ierusalim

Mărturisirea maicii Antuza din Ierusalim s-a făcut publică în urmă cu câteva luni. Ne face plăcere să o găzduim și noi pe portalul nostru, cu oarecare întârziere, datorată apariției ulterioare a siteului. Imaginea de deschidere a articolului a fost filmată în august, acasă la maica Antuza, în orașul sfânt Ierusalim.

Noi cei care viețuim în Ierusalim, constatăm pe zi ce trece cu durere și cu îngrijorare că Biserica Ortodoxă de aici și de pretutindeni este din ce în ce mai mult supusă unui atac desfășurat sistematic și cu studiu de organizare și implementare de către Mișcarea Ecumenică a sionismului internațional, care are ca scop unic cucerirea economică, politică și religioasă a lumii. Această mișcare își propune să înlocuiască închinarea ce I se cuvine numai lui Dumnezeu cu cea adusă sataneiAcest lucru vor să-l înfăptuiască prin așa-zisul conducător al lumii căruia diavolul îi va da puterea și mintea cea luciferică, încât printr-o înșelare fără precedent tot omul să se piardă.          

Ecumenismul este o născocire masonică păstrată în taină și disimulată, care încearcă unirea tuturor religiilor într-una singură -noua religie mondială- despre care se vorbește din ce în ce mai mult la dialogurile din cadrul acestei mișcări, cu scopul de a conduce Biserica Ortodoxă spre căderea din Harul Domnului nostru Iisus Hristos. Interesul acestei mișcări care îi antrenează și pe ortodocși prin înșelare și prin „acțiuni de înțelegere și iubire care să exprime bucuria negrăită a Evangheliei” (Mesajul „Sfântului” și „Marelui” „Sinod”) este acela că Sfânta Biserică Ortodoxă să fie înghițită de eretici pentru ca Sfânta Jertfă nesângeroasă din Sfintele și Dumnezeieștile Liturghii împiedică venirea înșelătorului antihrist pe care sioniștii îl așteaptă ca pe mesia. Consiliul Mondial al Bisericilor căruia „sinodul” din Creta Kolimbari 2016 îi acordă o importantă misiune în promovarea unității lumii creștine este unul din organismele principale ale Mișcării Ecumenice contemporane. Acesta este condus în ascuns de un centru luciferic unic și încearcă să niveleze toate religiile amestecând 394 de „denominațiuni creștine”: printre care adventiști, anglicani, baptiști, luterani, penticostali, metodiști, reformați, monofiziți și din păcate, reprezentanți ecumeniști din Bisericile Ortodoxe membre ale acestui dușman al lui Hristos. În timp ce Biserica vrea ca tot omul să se mântuiască, în timp ce Hristos ne vrea pe toți uniți cu Trupul Lui, sataniceștile plăsmuiri mincinoase în numele unei false iubiri, folosindu-se provizoriu de numele lui Hristos, numai ca să îi adune pe toți creștinii în malaxorul dragostei, ca apoi să îi înghită, propun o unitate înșelătoare. Prin unirea tuturor religiilor se urmărește în fapt, creștinismul să dispară! Și în primul rând Credința Ortodoxă cea mântuitoare de suflet să ia calea ereziei. Biserica lui Hristos nu este o organizație lumească și nu are ce căuta în nici un fel de organizații lumești, dar s-au găsit capete lipsite de har care au făcut acorduri și pact cu diavolul și au antrenat-o pe calea alunecoasă a ecumenismului. În afara Trupului lui Hristos nu poate exista nici o unire reală, nici o înfrățire, pentru aceea ereticii vehiculează ideea potirului comun, credinței unice și euharistiei comune, ca unirea să fie credibilă și justificată. Făcând vâlvă mare în jurul unui „dialog al dragostei” în care credința și dogma ortodoxă este dată la o parte cu desăvârșire, ei vor să ne corupă și să ne înghită ca lupul din fabula lui Esop. Când au văzut că Biserica nu poate fi cucerită au apelat la dragoste schimbând tactica precum lupul care cere mielului să uite cele vechi să trăiască în dragoste și frăție și să fie una. „De bună seamă, îi răspunde acela, de vin lângă tine, negreșit vom fi una fiindcă ai să mă mănânci și atunci nu o să mai fim doi ci una!” Mulți ecumeniști proveniți dintre ortodocși s-au înșelat crezând că-i vor atrage pe eterodocși la Ortodoxie. Cu „sinodul” acesta s-a demonstrat că este invers ei ne-au atras în erezie. Cunoscând că panerezia ecumenismului este înșelarea cea mai de pe urmă pe care o pregătește diavolul ca să-i piardă, dacă se poate și pe cei aleși și văzând căderea elitelor, noi creștinii ortodocși din Ierusalim refuzăm „bombonica” dragostei ecumeniste și ne alăturăm apărătorilor Ortodoxiei din Sfântul Munte Athos, Grecia, creștinilor ortodocși, ierarhilor, preoților, ieromonahilor, monahilor, monahiilor de pretutindeni care au întrerupt pomenirea ierarhilor ecumeniști semnatari ai „sinodului” din Creta 2016 și mărturisim că nu suntem în comuniune cu ei și nu vrem să gustăm din aluatul ecumeniștilor. Ținem cu strictețe canoanele celor VII Sinoade Ecumenice și ale Sinoadelor VIII și IX din vremea Sfântului Patriarh Fotie cel Mare și respectiv Sfântului Grigorie Palama, care nu au fost luate în considerare la fostul „sinod” din Creta și luptăm împreună cu toți apărătorii Dreptarului de Credință Ortodoxă pentru păstrarea neștirbită a Adevărului revelat de Însuși Domnul nostru Iisus Hristos, adevăr pe care ni-l amestecă cu minciuna satanei în numele unei păci venite de la oameni și al unui bine lumesc inferior și relativ, pentru că ne rugăm să primim pacea lui Hristos cea venită de sus și dorim să intrăm în Binele suprem cel Ceresc întru care nădăjduim. Am așteptat un an de zile ca așa-numitul „sinod” cretan să fie considerat nul precum și este considerat în conștiința noastră cea bisericească de Credință Ortodoxă, dar cel ce l-au semnat fără a lăsa timp să se analizeze patristic „sinodul” de către pliroma Bisericii, prin comunicate oficiale, verbal sau personal în scris, îl acceptă justificându-l prin diferite manevre diplomatice la fel de confuze ca cele practicate în „Mesajul…”. Prin semnături adunate, prin cărți și materiale, acest original și necanonic sinod va fi declarat ulterior valid, ne va pune în fața faptului împlinit, obligându-ne să ne supunem panereziei cosmice. Ca urmare a acestui fapt noi refuzăm Comuniunea Euharistica și participarea la Sfintele Liturghii unde sunt pomeniți semnatarii acestui fals sinod care consolidează și instituționalizează ecumenismul „cea mai mare erezie eclesiologică dar și cea mai riscantă poli-erezie care a apărut vreodată în istoria Bisericii”, cum afirma dogmatistul Bisericii Ortodoxe, profesorul Dimitrios Tselenghidis. Aceasta nu a apărut dintr-o dată, ci s-a infiltrat printr-un plan diabolic antrenând sub pretextul dragostei și al înfrățirii pe unii conducători naivi sau interesați ai Bisericii Ortodoxe.  Ecumenismul, prin caracterul său sincretist este o contestație a credinței Bisericii Ortodoxe având grave consecințe soteriologice (mântuitoare), pentru că afirmă cu tot mai mult curaj că toate religiile sunt mântuitoare și căi ce conduc la mântuire, afirmații blasfemiatoare și contrare Evangheliei lui Hristos.                                            

În vremurile acestea locul idolilor este preluat de stăpânire care cere închinare pentru sine, folosindu-se de întâi-stătătorii noștri spiritualicărora le va da dreptul de a săvârși legal slujbele bisericești cu condiția să nu încalce disciplina impusa de alt malaxor al nivelării și omogenizării conștiinței lor: Sistemul Mondial de Conducere. Pentru noi, cei care nu colaborăm cu ecumenismul și nu ne supunem stăpânirii care va cere închinare prin puterea jurisdicțională ca să respectăm legile antiortodoxe vătămătoare de suflet, refuzând „bunăvoința”,” binefacerile” și „dragostea” falșilor prieteni, a sosit vremea mărturisirii și muceniciei. Când Biserica este în prigoană, credincioșii devin mărturisitori și mucenici fiindcă sunt considerați de autorități schismatici, fanatici, ultrareligioși, fundamentaliști, tradiționaliști, conservatoriști, dezbinători, răzvrătiți, sectari, oameni periculoși pentru pacea și ordinea publică. Noi în această situație îi avem pe apostoli care ne-au învățat să ascultăm de Dumnezeu mai mult decât de oameni. În vremurile acestea Cezarul se atinge de credința poporului, pentru aceea nu trebuie să-i predăm tot ce avem mai scump. Toți creștinii ortodocși sunt responsabili de această situație care s-a creat prin hotărârile acestui „sinod”, care în loc să ne scoată din erezie, ne-a băgat în ea și a zdruncinat întreaga lume ortodoxă „iubindu-i” și „odihnindu-i” pe eretici și făcând schismă în Biserică. Avem datoria să ne salvăm cât nu e prea târziu. Prin exemplul personal, punându-ne sufletele pentru semenii noștri, prin rugăciune și post, prin ieșire din ecumenism, dușmanul de moarte al bisericii noastre, vom birui pe vrăjmașul omenirii care ca un leu urlă și aleargă să înghită sufletele. Obiectivul nostru, ținta și scopul este credința în Veșnicul și neschimbatul Adevăr pentru mântuirea sufletelor prin Harul Sfântului Duh Dumnezeu. Biserica nu are nevoie de reforme, de înnoiri sau restructurări impuse din afara ei prin intermediul trădătorilor dinlăuntru. Ea nu are nevoie de nici o concepție religioasă, Dumnezeu a conceput totul și El nu gândește de două ori ca noi oamenii. Toată învățătura moștenită de la Sfinții Părinți a fost insuflată de Duhul Sfânt și numai Biserica Ortodoxă cea Una Sobornicească și Apostolească deține adevărul cel nefalsificat și mântuitor de suflet. Nu acceptăm propunerile unor capete lipsite de har care s-au rupt de la trupul Bisericii celei Una devenind eretici, care nu s-au întors la Biserica Mamă, dar ne propun iubire și unitatea prin teorii iraționale ca: „unitate în diversitate”, „teoria baptismală”, „teoria ramurilor”, „iconomia canonică”, „pluralismul dogmatic”. Nu acceptăm hotărârile „sinodului” care nu este nici mare nici sfânt nici măcar sinod pentru că ne propovăduiește unitate cu lumea ereticilor, promovează erezia tuturor ereziilor-ecumenismul- diminuează dogmele eclesiologice și este neortodox. Pricini de conștiința bisericească și de credință ortodoxă revelată de Dumnezeu, neschimbată și neschimbătoare nu ne îngăduie să îi recunoaștem drept conducătorii noștri spirituali pe cei care au semnat hotărârile „sinodului” din Creta 2016. Întâi-stătătorii noștri care persistă în greșeală, nu cercetează documentele nu le revizuiesc, le consideră bune și ortodoxe și nu țin cont de părerile credincioșilor de cutremurul provocat în sufletele lor, de perplexitatea lor în fața a ceea ce s-a întâmplat, disprețuind opiniile „clerului de jos” și ale poporului și arătând că și-au însușit atitudini și procedee catolice când ignoră printr-o tăcere de moarte tot ce vine de la semenii lor ortodocși, dar primind cu entuziasm sugestiile eterodocșilor. Ne temem că tot ceea ce au hotărât să nu poată fi irevocabil decât după război așa cum s-a proorocit.

Duminica Sfinților Părinți din Palestina, 2017

PS – Filmarea a fost făcută în chilia monahiei Antuza, la Odovania Praznicului Înălțării Domnului, 2018. Această Mărturisire de credință publicată în urmă cu un an și „reînviată” prin materialul video de mai sus, a ajuns la toți ierarhii, preoții, monahii, monahiile și mirenii din cetatea Ierusalimului, care au primit-o (majoritatea) cu apreciere, dar cu teamă față de eventualele represalii ale Patriarhului Teofil.

image_pdfDescarcă în format PDF

Pe acest site se vor aproba doar comentariile care sunt relevante pentru tema propusă de către textul articolului și care nu încalcă legislația în vigoare cu privire la modul de exercitare a libertății de exprimare. Administrația siteului își rezervă dreptul de a selecta comentariile pe care le face publice.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

(Închide)