Pr. Daniil este parohul Bisericii Sf. Ap. Toma şi iniţiatorul unei comunităţi crescânde a Profetului Daniel. Ne-am cunoscut cu ocazia deschiderii centrului misionar Sfântul Apostol Toma. Olga Kurova a vorbit cu Părintele Daniil.
– Pr. Daniel, prilejul întâlnirii noastre îl formează deschiderea centrului misionar. Se înţelege că a necesitat multă muncă preliminară. Vă rog, spuneţi-ne cum a început totul.
– Ca să începem cu începutul, în 1993, eram misionar pe stradă. Iar din august 1996, cu binecuvântarea P.F. Patriarh, am purtat dialoguri biblice misionare la Metocul Patriarhal Krutitsi. Acestea aveau iniţial scopul de a converti protestanţi. Ulterior, au apărut din ce în ce mai mulţi ocultişti şi victime a tot soiul de “vrăjitori”. În cele din urmă, am început să fac misiune printre musulmani. Centrul nostru este azi deschis victimelor paranormalului şi tinerilor care vor să înveţe esenţialul despre creştinism, cât şi celor de alte credinţe.
– Care sunt ţelurile/ obiectivele urmărite ?
– Nu demult, noi am închinat o biserică Sf. Ap. Toma. A mare biserică misionară închinată Profetului Daniel cu o capelă cu hramul Sf. Ap. Toma se construieşte în prezent. Această capelă deja funcţionează. Unul din obiectivele noastre este convertirea ne- creştinilor, în majoritate de altă naţionalitate decât rusă. Cartierul Kantemirovsky din Moscova, în care este situată biserica, este locuit de comunităţi de imigranţi/ expatriaţi. Mai mult, este un loc în care multe secte sunt foarte active. Lângă biserică este un mare centru Mormon şi în zonă sunt Baptişti, Adventişti, ocultişti. Dar nu au fost Ortodocşi până de curând.
Noi am deschis o şcoală catehetică despre învăţăturile esenţiale în creştinism. Timp de cinci săptămâni ţinem un curs de cinci predici catehetice pentru cei care vor să se boteze sau numai să ştie mai mult despre creştinism. O comunitate de tătari ortodocşi funcţionează deja în biserică şi agenţia de informaţii Sfântul Akhmet îşi începe activitatea.
Foarte curând plănuim să avem casa deschisă : vom pune anunţuri în tot cartierul ca toţi cei ce doresc să vină la biserică şi să-i poată pune preotului orice întrebare. Mai târziu, am dori să avem astfel de zile o dată la trei luni.
Lucrăm, de asemenea, cu tinerii. Lângă biserica noastră se află Universitatea de Inginerie şi Fizică din Moscova. Destul de curios, am fost primii care am făcut rugăciuni înaintea examenelor studenţilor. Molitvele dinaintea începerii anului academic au devenit obişnuite în toate bisericile ortodoxe, deşi perioadele de examene sunt mult mai tensionate decât altele pentru studenţi. Unii dintre studenţi nu merg mai departe de aprinderea unei lumânări.. Aşa că noi ţinem molitve înainte de examene, după Sf.Liturghie, şi invităm toţi studenţii
– Cum puteţi face faţă singur la toate sarcinile ? Aveţi asistenţi, un grup de iniţiativă?
– Da, avem un grup de iniţiativă ; a fost deja format la Metocul Patriarhal Krutitsi. Pe deasupra este şi comunitatea ortodoxă tătară, existentă din 2003. Şi desigur mulţi creştini de diferite naţionalităţi iau parte la misiune. După praznicul Teofaniei Domnului sperăm să deschidem cursurile misionare. Poate în viitor vom crea un institut misionar bazat pe ele, şi va pregăti predicatori ai cuvântului Evangheliei. Vor fi tot felul de predicatori : pe străzi, în universităţi. Vrem să-i prădăm pe sectanţi de armele lor.
“Dacă vreţi, noi creştinii suntem toţi terorişti. Suntem membrii unei armate rebele, care se revoltă împotriva stăpânitorului acestei lumi, diavolul”
***
– Şi cum lucraţi cu aceste comunităţi de expatriaţi ? Să luăm, de exemplu, pe cei din Azerbaidjan, care locuiesc aproape de Kantemirovskaia. Cum puteţi pătrunde în comunitatea lor ? Despre ce le vorbiţi ?
– Nu vă pot spune nimic despre comunitatea azeră, pentru că nu am luat contact cu ea încă. Dar pot să spun multe despre cea tătară. Am fost deseori într-un centru cultural tătar, am fost în Kazan. Tătarii sunt al treilea grup naţional ca mărime din Moscova. Iar munca noastră are succes: mulţi tătari, în special cei tineri, devin creştini. Din 2003, am slujit / citit molitve în limba tătară pentru convertirea acestora. Sarcina noastră este să distrugem barierele dintre culturile diferitelor naţionalităţi, bariere care le împiedică să vină la Ortodoxie. Vestea că Ortodoxia este credinţa universală, la care toate neamurile sunt chemate, este încă prilej de scandal.
– Cum trebuie să se comporte un adevărat misionar tânăr vorbind cuiva de aceeaşi vârstă ?
– Misionarul trebuie să fie cel care începe dialogul despre Dumnezeu, altfel nu e deloc misionar. Dar în acelaşi timp trebuie să-şi evalueze corect propriile cunoştinţe şi abilităţi. El trebuie să cunoască răspunsurile la întrebările elementare ale oponenţilor săi, puse de obicei despre creştinism. Ar trebui să-şi amintească adevărul că atacul este cea mai bună apărare. Să nu ezite niciodată să spună că el are dreptate şi celălalt se înşeală. Nu este necesar să te pleci în faţa fiecărui ascultător. Dar în acelaşi timp, el nu trebuie să rănească mândria nimănui ca să-şi dovedească dreptatea. Hristos a murit pentru fiecare om. Noi trebuie să ne amintim că trebuie să respectăm persoana din fiecare om, nu înşelările sale. Se vor respinge minciunile, dar omul înşelat va fi iubit.
E dificil pentru un adolescent să acţioneze în contra grupului, să devină oaia neagră, dar este esenţial să aibă acest curaj. În vremea tinereţii mele, consideram că aduce prestigiu să fii diferit de ceilalţi. Cred că ar trebui să revenim la această tradiţie. Oaia neagră este un animal nobil, de rasă. Un adevărat creştin ar trebui să-şi amintească aceasta. Iar dacă nu are tăria, să ceară ajutorul lui Dumnezeu. Un tânăr misionar ar trebui să se pregătească: vorbele lui vor stârni scandal şi indignare. Dar să nu se teamă. Misiunea noastră constă în a spune lucruri neplăcute. Aţi observat că atunci când citiţi Biblia vă simţiţi incomod? Cartea începe să vă judece! Dar asta nu înseamnă că adevărul trebuie dat deoparte.. Domnul însuşi a spus: Vai vouă, când oamenii vă vor vorbi de bine.
Altă greşeală în care poate cădea un misionar este să îndrepte misiunea sa spre un anume grup de oameni. O misiune pentru copii, una pentru tineri…Mulţi tineri profunzi, inteligenţi, nu primesc aşa ceva. De ce ? Pentru că atunci când vorbim cu tinerii în limbajul lor, din condescendenţă, îi ţintuim la acest nivel. Dar noi trebuie să-i ridicăm la înţelepciune, nu să-i menţinem la un nivel pe care probabil l-au părăsit deja. E chiar mai bine să le vorbim copiilor ca şi cum ar fi adulţi. Vă amintiţi de Makarevich cântând creştineşte: “Nu merită să fii asuprit de lumea schimbătoare » ? Acesta ar trebui să fie un motto nu doar al misionarului, ci al tuturor creştinilor ortodocşi.
Şi nu trebuie să uităm de rugăciune şi mersul la biserică, pentru că un exces de misionarism incorect îl poate înrobi pe un om într-atât încât să nu se mai roage şi să nu mai vină la biserică.
– Şi de ce trebuie să mergem la biserică în fiecare duminică ?
– Pentru că Hristos ne-a poruncit aşa : şase zile sunt pentru tine şi a şaptea zi este pentru Domnul Dumnezeu. El ne poate cere să-i oferim drept sacrificiu o parte din timpul nostru. Şi în al doilea rând : ar trebui să ne amintim de Stăpânul nostru din Ceruri şi de Patria Cerească.
Dacă vreţi, noi creştinii suntem toţi terorişti. Suntem membrii unei armate rebele, care se revoltă împotriva stăpânitorului acestei lumi, diavolul. Bisericile sunt staţii intermediare. Acolo primim informaţii de la guvernul nostru : codurile(Noul Testament), întăririle(Sfânta Euharistie), şi primim sprijin de la comunitate. Stăpânim tot felul de trucuri pentru a purta atacuri teroriste împotriva prinţului acestei lumi, adică învăţăm cum să facem binele. Desigur, dacă un agent al Împărăţiei Cerurilor se sustrage şi nu ţine legătura cu centrul de comandă, uşor se poate pierde, îşi pierde puterea şi cade în luptă. Potrivit regulilor Bisericii, cineva care fără motiv nu vine trei duminici la rând la Sfânta Liturghie este exclus de la Împărtăşanie.
Deseori, cei ce nu participă la slujbele Bisericii se plictisesc repede. Dacă unii cred că dormim duminica să recuperăm nesomnul din restul săptămânii, în loc să mergem la Sf. Liturghie, vor înţelege curând că somnul de duminică nu face nicio plăcere. Poţi mânca şi totuşi rămâne flămând, sau poţi dormi 25 de ore şi să te simţi totuşi somnoros. Dacă Dumnezeu nu-ţi da puterea, nu o vei găsi niciunde altundeva. Dacă eşti îndrăgostit de cineva, permanent îţi doreşti să-l vezi pe cel iubit, să comunicaţi. Nu trebuie să te forţeze nimeni să mergi la întâlnire, nu-i aşa ? Creştinismul se înalţă pe dragostea dintreDumnezeu şi om.
Este încă foarte important să nu cauţi justificări dacă lipseşti de la slujbă. Putem afla o mie de motive, dar aceasta nu va face decât să înrăutăţească situaţia. E nevoie să luptăm fără milă cu păcatul, cu trândăvia. Creştinii sunt făpturi de altă natură. Există Homo Sapiens şi Homo Christianus. Creştinii trebuie să comunice cu cei asemenea lor.
– De ce creştinii au o altă natură ?
– Un creştin este o persoană plină de harul dat ei la Botez. Un ne-creştin e doar o persoană, pe deasupra fiind şi înrobită de diavol. Ori Duhul Sfânt este în inima ta, ori diavolul – vedeţi diferenţa ?
– Fiecare om are felul său de a veni în biserică. Dar ca misionar cred că ştiţi poveşti uimitoare despre convertirile oamenilor.
– De ce să căutăm departe? Avem în parohia noastră pe Tatiana Imranovna, cea mai apropiată asistentă a mea. Ea a trecut de la Islam la ocultism, iar de acolo, întâmpinând neplăceri care au speriat-o, s-a convertit la Ortodoxie. A venit la Hristos la început ca la o cale de salvare. Apoi a început să se îmbisericească. Şi cu cât mai aproape venea de biserică, cu atât părinţii ei o condamnau mai mult. Ciudat – cu cât se purtau mai rău cu ea, cu atât aveau mai mari probleme. De pildă, au blestemat-o, i-au aruncat icoanele – şi în aceeaşi noapte dacha lor a ars. E un exemplu de cum îi ocroteşte Domnul pe ai Săi.
Sunt cazuri de vindecări miraculoase. Odată, părinţii unui copil, penticostali, au venit la mine. Îşi duseseră copilul la tot felul de « medici ». Ca urmare, copilul avea febră de 39 de grade de trei luni. Nimic nu-l ajuta. L-am botezat solemn la Liturghia Baptismală. A stat, desigur foarte slăbit, dar arăta interes în toate. I-am dat Sfânta Împărtăşanie şi au plecat acasă. A adormit, s-a trezit şi temperatura i-a scăzut la 36, 6 grade. De atunci n-a mai fost bolnav, şi au trecut mai mulţi ani.
Deseori se întâmplă că îi explici unei persoane totul. În mintea lui îţi dă dreptate, dar cu inima nu primeşte. Dar roagă-te pentru ea, şi se schimbă. Mereu se întâmplă că după molitva pentru întoarcerea la credinţă a rătăciţilor mai mulţi oameni se botează.
Deci, dacă vrei să vezi multe minuni – treebuie să devii misionar sau martir. Se spune că dacă vrei să ungi pe cineva cu mir trebuie să-l torni în mâinile tale şi să-l miroşi, abia după aceea să faci ungerea altei persoane. Este la fel aici : dacă vrei să-i spui altuia despre puterea lui Dumnezeu, trebuie să simţi întâi tu puterea Lui. »
http://www.johnsanidopoulos.com/2009/11/interview-with-fr-daniil-sysoyev-on-his.html
Sfârşit şi lui Dumnezeu slavă !
sursa https://misiuneinafrica.wordpress.com/2011/11/26/in-memoriam-misionariat-ortodox-in-cartierele-moscovei-interviu-luat-parintelui-daniil-sasoev-cu-ocazia-deschiderii-centrului-misionar-orthodoxy-and-the-world-25-noiembrie-2009/ via ortodoxiacatholica.wordpress.com
Despre autor
Vă recomandăm și
Conferință teologică la Nisporeni, Republica Moldova: Mitropolia Chișinăului este Biserica Ortodoxă canonică a Moldovei
Cine sunt ortodocșii mărturisitori împotriva ecumenismului care țin calea canonică a nepomenirii?
Adormirea Maicii Domnului în Parohia mărturisitoare din Schit Orășeni
Cum să ne pregătim pentru venirea lui antihrist, dacă se va petrece în vremea noastră
Părintele Cosmin Tripon: Cateheză despre îngenuncherea în Biserică (II)
Pe acest site se vor aproba doar comentariile care sunt relevante pentru tema propusă de către textul articolului și care nu încalcă legislația în vigoare cu privire la modul de exercitare a libertății de exprimare. Administrația siteului își rezervă dreptul de a selecta comentariile pe care le face publice.
Habar n-am la ce articol vă scriam despre necesitatea unui Nou Testament tradus ca lumea în limba română, adică nici cu „preot” unde e clar ” bătrân”, nici cu așa-zisa traducere a lui Cornilescu.
Am găsit un Nou Testament care corespunde criteriilor, numai că e din sec. XIX și e vorba de Noul Testament ediția Pesta 1873. Face parte din Biblia de la Pesta (1873), care e aceeași cu Biblia de la Iași (1874), cu foarte mici diferențe de ortografie. Dar eu mă refer doar la Noul Testament.
Ia priviți ce frumos e tradus Luca 1, 28 (ortografie actualizată): „Bucură-te! cea plină de har; Domnul este cu tine; bine-cuvântată ești tu între femei.”
Iar unde e „preot”, apare originalul „presbiter”, nu „bătrân”, pentru că termenul original are dublă semnificație.
Recunosc că la prima vedere pare destul de greu de citit în original, din cauza ortografiei specifice, dar merită.
E disponibilă toată Biblia, din care recomand doar Noul Testament, aici: https://www.scribd.com/document/21519631/NT-Biblia-1873-Pesta