Pe siteul Doxologia, preotul Patriciu Vlaicu explică[1] atitudinea serghianistă a Patriarhiei Române de a accepta fără niciun comentariu închiderea bisericilor în perioada Sfintelor Paști.
Preotul Vlaicu, cel care în 1 septembrie 2016 venea la Piatra Neamț să ne spună că mitropolitul Teofan a făcut ceea ce ar fi făcut și Sfântul Vasile la Creta (sic!!!), iar într-o convorbire cu un preot nepomenitor i-a spus că la Chieti, unde ecumeniștii au recunoscut primatul papal, s-a obținut o victorie de care ar fi fost mândru și… Sfântul Marcu Eugenicul, ne explică gestul serghianist al patriarhului.
Mai întâi ne spune că Biserica nu are competența de a decide în materie de siguranță națională. În duhul strict ecumenist care îl animă, părintele Vlaicu amestecă minciuna cu adevărul.
E adevărat că Biserica nu poate decide în locul statului în materie de siguranță națională, dar poate cere statului să își rezolve problemele de siguranță națională fără a desființa drepturile ei, garantate prin autonomia cultelor, pe care de altfel Patriarhia o clamează la nesfârșit de fiecare dată când interesele reale (la care ierarhii țin cu adevărat) îi sunt puse în discuție (a se vedea procesele de la Orășeni, unde avocații MMB au ținut-o întruna cu autonomia cultelor și neamestecul statului).
Apoi părintele Vlaicu ne spune că Biserica trebuie să facă în așa fel încât să nu existe abuz și să lupte pentru ca abuzurile să nu se producă.
Perfect corect. Aș vrea să știu ce a făcut Patriarhia când instituțiile sanitare au decis că Sfânta Împărtășanie este purtătoare de COVID-19, după cum cita domnul Emil Moise, dintr-un document atribuit unor instituții sanitare naționale. Sau când DSP Constanța a batjocorit Sfânta Împărtășanie în acel comunicat prin care i-a ordonat IPS Teodosie să nu mai împărtășească credincioșii cu aceeași linguriță și din același Sfânt Potir?
A cerut instituțiilor sanitare respective să arate public metodologia științifică prin care a ajuns la această concluzie? A depus o plângere pentru încălcarea art. 13 din Legea nr. 489/2006, care interzice batjocorirea simbolurilor religioase ale cultelor?
Acest act a fost folosit de către domnul Emil Moise pentru a demonstra instanței de la Bacău că Împărtășania este purtătoare de viruși, iar eu l-am acuzat public de blasfemie și batjocorire a simbolurilor religioase, cerându-i să prezinte metodologia prin care s-a ajuns la așa concluzie.
Ce a făcut Patriarhia când preoți au fost amendați, li s-a întrerupt Sfânta Liturghie, au fost batjocoriți? NIMIC.
În continuare, părintele Vlaicu ne spune că nu cred că Biserica ar fi putut aduce argumente suficient de serioase pentru a convinge statul să lase bisericile deschise.
Cum să înțelegem vorbele acestea? Să înțelegem că Biserica nu are argumente suficiente pentru a arăta că Sfânta Împărtășanie este Trupul și Sângele lui Hristos, care nu poate fi purtător de viruși? Că spațiul sacru al Bisericii nu poate fi spațiu de contaminare?
Dacă nu avea astfel de argumente teologice, pentru că zeci de ani de ecumenism au tocit în mintea teologilor români înțelegerea acestor Taine, BOR ar fi putut prelua argumentele bulgare și georgieni și ar fi fost de ajuns. DAR NU AU FĂCUT-O.
În Bulgaria premierul Boiko Borisov, care nu e mare teolog, a spus scurt: Biserica Bulgară a salvat țara de sclavia otomană. Eu nu pot să o închid? Mai trebuie altfel de argumentare, părinte Vlaicu? Sau mai trebuie altfel de prim-ministru, altfel de patriarh?
Părintele Patriciu face un raționament foarte periculos. Domnia sa spune că “noi știm” că harul nu e purtător de viruși, dar statului trebuie să îi dăm alte argumente.
Admițând că argumentele noastre teologice sunt insuficiente, că cele juridice iarăși sunt irelevante, am o întrebare pentru părintele Vlaicu: Dacă, prin absurd, se constată că acest virus, sau altul, nu ne va mai părăsi niciodată, sau ne va părăsi peste 10 ani, ce aveți de gând să faceți? Închideți Biserica pentru totdeauna sau pentru 10 ani?
Pe la minutul 3.00 al intervenției sfinției sale, părintele Vlaicu ne spune că dacă Biserica ar fi avut o atitudine fermă și nu ar fi renunțat la drepturile sale inalienabile ar fi fost acuzată de extinderea epidemiei. Așa, mai bine închidem prăvălia și dispărem din societate, ne dă de înțeles părintele Vlaicu.
S-ar putea ca până și părintele Vlaicu să fi auzit că în anul 64 d.Hr. creștinii și Biserica au fost acuzați de incendierea Romei, după ce împăratul roman dement i-a dat foc pentru a-și face altă capitală.
Atunci creștinii au suferit prima mare persecuție, fără a renunța la Hristos, așa cum a renunțat Patriarhia Română acum. Au murit cu acea ocazie Sfinții Petru și Pavel și mii de alți martiri.
Nero a murit ucis de un general roman care i-a uzurpat tronul, iar Biserica a suferit, a învins, a umplut calendarele cu martiri.
În duhul care l-a consacrat, de scormonitor prin diverse unghere obscure ale istoriei bisericești pentru a afla argumente „capitale” în favoarea trădărilor ecumeniste actuale, părintele Vlaicu ne dă câteva exemple din secolul al XIX-lea în care, zice sfinția sa, Biserica a fost închisă timp de câteva luni, încercând să ne păcălească efectiv cu câteva exemple ale lașității înaintașilor din secolul “luminii” francmasonice, care au închis bisericile luni de zile, fără a-și da seama că în epoca patristică există zeci de contraexemple în care bisericile au rămas deschise și au contribuit la vindecarea unor molime, dar și la propovăduirea creștinismului prin exemplul de eroism și curaj pe care l-au dat.
Părintele Patriciu amestecă evenimente din viața Greciei aflate în plin război de independență, când teritoriul nici nu se afla încă complet în mâinile ortodocșilor, introduce spre credibilizare în poză personalitatea Sfântului Nicodim Aghioritul, care trăia pe atunci, de ca și când acesta ar fi ordonat închiderea bisericilor, și încearcă să ne convingă de faptul că nu este o problemă, ignorând faptul că în România actuală bisericile au fost închise la cererea grupărilor seculariste, care urmăresc un calendar strict de alungare a Bisericii din societate.
Restul interviului este o argumentare în favoarea liturghiei pe WhatsApp și la Trinitas presărată cu elogii la adresa marilor oamenii ai Bisericii care se preocupă ca poporul să aibă liturghie… online. Cine vrea să o audă, să o asculte. Cred că am vorbit suficient despre această înșelare.
Realitatea dincolo de aceste manipulări este următoarea: Patriarhul Daniel a avut ocazia să convingă statul laic să aplice cu înțelepciune măsurile igienice fără a batjocori sentimentele religioase ale românilor, dar nu a făcut-o.
La Curtea de Apel Bacău, ateul Emil Moise a spus clar că în prima fază, statul a luat măsura înțeleaptă de a nu închide bisericile, aplicând măsuri igienice fără a tulbura slujbele.
După care statul a cedat la presiunile lobbyului secularist-ateu, care a văzut acum ocazia nesperată de a impune dispariția cu totul pe această perioadă a Bisericii Ortodoxe din spațiul public. Cine ne împiedică să credem că aceasta este ca o repetiție pentru un viitor în care, în numele altor imperative sociale naționale și mondiale, să poată impune dispariția Bisericii din spațiul public de tot.
La Bacău, domnul Moise a explicat faptul că creștinii sunt liberi să creadă în ce vor, libertatea lor de conștiință este garantată, doar că li s-a întrerupt temporar dreptul de a manifesta această credință public.
Mai mult, ne-a explicat pe scurt tot mecanismul prin care statul polițienesc de tipul celui anticipat în era noii ordini mondiale s-a instaurat în România pentru două luni: o organizație secularistă îi spune ministrului de interne ce să scrie în ordonanțe și președintelui cum să le facă legale; statul creează o instituție care are exclusivitate în transmiterea informațiilor referitoare la criza creată, toate părerile contrare fiind catalogate ca infracțiuni și sancționabile prin lege (în realitate, cred că e vorba doar de contravenții, nu de infracțiuni, și nu pentru diversitate de opinii pe tema aceasta, ci pentru răspândirea de informații false menite să creeze panică).
I-am replicat, cu privire la modul de manifestare a credinței, că această distincție între credința particulară și cea publică este în sine un abuz, pentru că nici Stalin și Lenin nu au avut pretenția ca creștinii să nu mai creadă în Hristos în intimitatea sufletului lor, ci doar să nu mai apară în public cu credința lor.
Aceasta este miza acestei zbateri. Nu îi pasă nimănui că milioane de creștini cred în Hristos în casele lor. Organizațiile ateiste, care parazitează statul actual, doresc să nu mai audă de Hristos în spațiul public, pe care îl revendică drept fiind al lor.
În opinia mea, pentru organizațiile seculariste închiderea bisericilor de Paști nu are nicio miză medicală, ci una ideologică, care vizează războiul lor din veacuri contra lui Hristos.
Cu învoirea serghianistă a Patriarhului Daniel, anul acesta organizațiile ateiste, avându-l ca vârf de lance pe domnul Emil Moise, s-ar putea să nu mai audă în public răspunsul la salutul creștin „Hristos a înviat!”. Acest lucru aș dori să îl explice părintele Vlaicu, sub aspect duhovnicesc!
Patriarhul Daniel pare o personalitate pentru care moștenirea spirituală pe care o lasă posterității contează foarte mult. De dragul imaginii în posteritate a construit zeci de instituții, a înființat sute de parohii, de schituri, mănăstiri, spitale, școli etc.
De dragul acestei consemnări în posteritate a construit catedrala mântuirii neamului, în care a intrat prima dată cu papa eretic al Romei.
Din păcate pentru preafericirea sa, istoria are o formă nedreaptă, aș zice, de a selecta faptele pe care ea le consemnează pentru posteritate.
Cine știe, de exemplu, dacă patriarhul Nestorie a fost sau nu vreun filantrop, vreun vizionar sau vreun trăitor? Istoria l-a consemnat scurt și crud ca pe ereticul care a negat cele două firi ale Mântuitorului.
Cine știe ce viață duhovnicească va fi avut Ioan Vekkos, sau Ioan Calecas, dacă au fost erudiți sau nu, filantropi sau nu? Istoria i-a consemnat ca fiind unul persecutorul părinților atoniți în secolul al XIII-lea, iar pe al doilea ca fiind persecutorul harului divin și al Sfântului Grigore Palama. Restul nu îl știe nimeni și nici nu interesează pe nimeni.
Spuneți poporului adevărul despre sinodul eretic din Creta, din 2016
Pentru a rămâne în istorie cu toate realizările, trebuie să nu faci nicio greșeală majoră, care să îți absoarbă toate faptele bune anterioare. Cred că această regulă se aplică și efortului de mântuire a fiecăruia dintre noi.
De aceea, pot să spună că Patriarhul Daniel se află cu șase zile înaintea întâlnirii cu Istoria. Mai are o săptămână, Săptămâna Patimilor, pentru a-și asuma rolul de întâistătător al Bisericii Ortodoxe Române și a cere statului român să aplice legea cum trebuie, fără abuzuri și fără sacrificarea libertății de conștiință, și să lase bisericile deschise în această perioadă, luând, în același timp, măsuri rezonabile pentru controlul bolii.
Dacă nu o va face, istoria îl va consemna ca pe PATRIARHUL CARE A ÎNCHIS BISERICILE ÎN PERIOADA SFINTELOR PAȘTI DE FRICA UNOR CIVILI GRUPAȚI ÎNTR-UN ONG SECULARIST. Nu este o moștenire prea măgulitoare.
În plus, s-ar putea să fie deja prea târziu să contracareze imaginea creată de actualele decizii, dat fiind că vestea despre închiderea bisericilor la ordinul preafericirii sale a luat-o deja pe calea fluxurilor de presă de limbă engleză și e doar o chestiune de timp până ce va face înconjurul lumii.
Iată ce scrie pe un site numit Emerging Europe un călător străin (sublinierile noastre):
Cel puțin bisericile vor fi închise. Meritul trebuie să i se acorde celui căruia i se cuvine – patriarhul Bisericii Ortodoxe Române le-a spus credincioșilor, în termeni clari, să stea acasă. Vor exista unii preoți care, pe cont propriu, nu vor asculta ce a spus patriarhul și vor încerca cel puțin să țină slujbe clandestine. Dacă poliția va interveni, extrema dreaptă românească va țipa că este persecutată.
Deja există fundamentaliști religioși care cred că închiderea bisericilor de Paști cu sfârșitul lumii, un semnal al unei noi ordini iminente, în care va fi ștearsă orice urmă de credință. Aceasta este singura lor preocupare: starea spitalelor din România, numărul crescând de morți și infectați și prăbușirea economiei îi interesează foarte puțin. Tot ce vor ei este să se redeschidă bisericile. N-am nimic împotrivă, dar de ce să ne oprim la biserici. Hai să redeschidem tot, cârciumi, baruri, cluburi și restaurante și să ne întoarcem la normal. Putem pretinde că COVID-19 nici nu există.
Sau, am putea să îl ascultăm pe patriarh și să ne amintim de [1]Corinteni 3,16: „Nu știți că voi sunteți temple ale Duhului Sfânt și că Duhul lui Dumnezeu locuiește în mijlocul vostru?”.
Cu alte cuvinte: Anul acesta vine Dumnezeu la voi.
Iată cum prin gura acestui cetățean, care nu are nimic mai bun de făcut la el acasă, lumea află atât despre poziția serghianistă a patriarhului și despre viziunea sa protestantă despre Biserică (confirmată de autorul „exeget” în duh protestant al cuvântului Sfântului Apostol Pavel), cât și despre poziția celor care încă se mai luptă cu deciziile abuzive de închidere a bisericilor.
Cine are înțelepciune știe să separe adevărul de balastul pătimaș și profund biasat al autorului, văzându-l pe patriarh ca pe favoritul celor cu mentalitate secularistă atât din țară, cât și din străinătate, și putând să surprindă bucuria din prima propoziței: „Cel puțin bisericile vor fi închise”. Uraaa!!!!
În timp ce patriarhul își creează astfel de reputație la nivel internațional, într-o țară ortodoxă vecină, un laic despre care nu știam nimic până mai ieri, face și domnia sa istoria și ocupă locul mult râvnit de către Patriarh în veșnicie, încăpățânându-se, cu acea renumită statornicie bulgară, să rămână ortodox și să țină Biserica liberă.
De unde își extrage acest premier puterea? Din Ortodoxia Bisericii sale, care s-a retras din CMB, care nu a fost la Creta, care nu a semnat documentul la Chieti, care nu l-a primit pe papa…
Biserica lui Hristos va merge mai departe, cu sau fără gestul necesar al actualului Patriarh. Nici porțile iadului nu o vor birui.
Note:
[1] https://doxologia.ro/video-nu-putea-patriarhia-romana-sa-refuze-inchiderea-bisericilor.
Citiți și:
Pandemia de coronavirus și Marea apostazie a omenirii de la Dreapta Credință
Despre autor
Vă recomandăm și
Mărturisirea antiecumenistă NU este Reformă! Considerente teologice față de unele teze puse în discuție publică de către Părintele Matei Vulcănescu
Feminismul este o ideologie inspirată de legenda demoniței Lilith, „soția lui Satan”, „ruina lumii”
Botezul Domnului în Parohia mărturisitoare antiecumenistă Schit Orășeni
O altă evaluare a anului 2023
Conferință teologică la Nisporeni, Republica Moldova: Mitropolia Chișinăului este Biserica Ortodoxă canonică a Moldovei
Pe acest site se vor aproba doar comentariile care sunt relevante pentru tema propusă de către textul articolului și care nu încalcă legislația în vigoare cu privire la modul de exercitare a libertății de exprimare. Administrația siteului își rezervă dreptul de a selecta comentariile pe care le face publice.
Mam documentat, cine a făcut asta va da mare socoteală ân fața lui Dumnezeu” Biserica a suferit todeauna dar nu a căzut tot ânpicioare este nu va birui nici porțile iadului pe ea ,, Biserica este Casa Lui Dumnezeu” Frate Domnul să vă lumineze și să vă Anțelepțeaacă Amin !!!
“DUMNEZEU nu ne Porunceşte şi nu Doreşte să fim trişti în inima noastră ;
Mai degrabă , Doreşte ca , din Iubire pentru El , să avem mereu bucurie în suflet .“
(Sfantul Ioan Scararul)
Ceea ce nu au reusit otomanii cu Sfantul Constantin Brancoveanu si fii Sai , Martirizatii Mucenici Constantin , Stefan , Radu si Matei , dar si cu ginerele Ianichita Vacarescu ,
Ceea ce nu a reusit Regele Carol I cu mitropolitul Primat Ghenadie Petrescu ,
a reusit sclavul robotizat caruia i ‘s-o ros’ farama de personalitate cu suflet uman , si transformat doar in WK , intr-un orb an … ca caracter …
In rest , avem O Lectie foarte adevarata si plina de Credinta , Speranta si Iubire , dar abandonata … :
„A fi om al vremii tale înseamnă a îndrepta relele vremii tale,
Nu a te adapta la ele sau a le promova !” de Mitropolitul Antonie Plămădeală …
Lipseste ceva in aceasta atitudine care Il defaimeaza pe Sfantul Constantin Brancoveanu ! Lipseste incercarea de a urma aceasta Lectie :
„Iubirea Daruieste Proorocia .
Iubirea Pricinuieste Minunile .
Iubirea este adâncul (abisul) Luminarii .
Iubirea este izvorul focului .
Cu cât tâsneste mai mult , cu atât îl arde mai tare pe cel însetat .
Iubirea Este Statornicia Ingerilor ;
Iubirea E înaintarea veacurilor”.
(Sfantul Ioan Scararul)
Dar in astfel atitudini pline de lipsa de respect fata de Increderea in DUMNEZEU , Incredere care ne-a fost exemplificata prin Iov si prin Sfantul Ilie , doar Doua exemple foarte cunoscute , nu se urmeaza o Cale prin care se poate intelege de ce DUMNEZEU dupa un Adam si o Eva si copii lor Cain si Abel , ne-a Dat Un Singur Model pe Care sa-L Urmam :
„Fiecare dintre noi este pictorul propriei sale vieti .
Sufletul nostru este ca o panza ;
Virtutile sunt culorile ;
Iisus Hristos Este Modelul pe Care trebuie sa-L pictam !” de Sfantul Grigorie de Nyssa
Si am sa inchei spunand ceva de la Un Sfant Care S-a Umplut de Har Dumnezeiesc , la Iordan , fiind de Neam Crestin-Ortodox Romanesc , fapt ce l-a trait cu toata inima , adica si cu sufletul si cu inteligenta : Sfantul Ioan Iacob Hozevitul de la Neamt :
„Inchide bine uşa chiliei tale peste trup , uşa limbii pentru cuvinte şi uşa ta lăuntrică pentru gânduri .
Starea care domneşte înlăuntrul tău va face arătată rugăciunea .
+ Iisus să fie meditaţia cea mai dulce a inimii tale !
+ Iisus să fie plăcerea limbii tale !
+ Iisus să fie îndeletnicirea şi gândirea cea mai aleasă a minţii tale !
+ Iisus să fie răsuflarea ta şi niciodată să nu te saturi chemând pe Iisus !
Amin !”
(de Sfantul Ioan Iacob – Hozevitul)
In tot mandatul , ar fi trebuit ca macar o data sa se auda de la patriarhie (nu mai este Patriarhie , pentru mine , un mirean pacatos , dar mandru si demn ca sunt un anonim urmas al Stramosilor de Neam Crestin-Ortodox Romanesc):
Fii pribegi ai tarii mele
Necajiti intre straini .
Nu uitati menirea voastra ,
De Romani si de Crestini !
(de Sfantul Ioan Iacob – Hozevitul)
Sunt multe exemple de Minuni mFacute de DUMNEZEU prin Sfintii Sai atat prin Sfintele Moaste , dar mai ales si prin Sfintele Icoane . Avem pe Sfantul Ioan Damaschin , avrm pe Sfantul Spiridon care circula prin Sfintele Sale Moaste , avem pe Sfantul Haralambie , care la o varsta inaintata , s-a bucurat Plin de Credinta sa se Martirizeze , decat sa urmeze pe anti-hrisiti …
O Avem pe Maica DOMNULUI si ale Sale Icoane Facatoare de Minuni care au fost in pelerinaje pietonale prin fata caselor , si unele au si fost asezate in diverse locatii pentru rugaciuni urmate de insanatosiri .
+ Din Evanghelia lui Ioan
Cap. 8
12. Deci iarăşi le-a vorbit Iisus Zicând: Eu Sunt Lumina lumii ;
cel ce Imi Urmează Mie nu va umbla în întuneric, ci va avea Lumina vieţii .
Cap. 11
9. A Răspuns Iisus : „Nu sunt oare douăsprezece ceasuri într-o zi ? Dacă umblă cineva ziua , nu se împiedică , pentru că el vede Lumina acestei lumi ;
10. Iar dacă umblă cineva noaptea se împiedică, pentru că Lumina nu este în el.”
Cap. 12
35. Deci le-a Zis Iisus :„Incă puţină vreme Lumina Este cu voi .
Umblaţi cât aveţi Lumina ca să nu vă prindă întunericul.
Căci cel ce umblă în întuneric nu ştie unde merge.
36. Cât aveţi Lumina , Credeţi în Lumină , ca să fiţi fii ai Luminii .”
+ Din Evanghelia lui Luca
Cap. 22
39. Şi, ieşind, s-a dus după obicei în Muntele Măslinilor, şi ucenicii l-au urmat.
40. Şi când a sosit în acest loc, le-a zis: Rugaţi-vă, ca să nu intraţi în ispită.
41. Şi El S-a depărtat de ei ca la o aruncătură de piatră, şi îngenunchind, Se ruga.
42. Zicând: Părinte, de Voieşti, treacă de la Mine acest pahar. Dar nu voia Mea, ci Voia Ta să se facă.
52. Şi către arhiereii, către căpeteniile templului şi către bătrânii care veniseră asupra Lui, Iisus a Zis : „Ca la un tâlhar aţi ieşit, cu săbii şi cu toiege.
53. In toate zilele Fiind cu voi în templu, n-aţi întins mâinile asupra Mea . Dar acesta este ceasul vostru şi stăpânirea întunericului.”
Acestea le-a Vorbit Iisus Hristos Mantuitorul ! Urmati-le cu Voia lui DUMNEZEU pe Calea Luminii si nu a intunericului !
DOAMNE Ajuta Neamul Crestin-Ortodox Romanesc sa-si urmeze in Credinta , Speranta si Iubire , cu Smerenie si Pocainta , Stramosii si Eroii care au Facut Romania Mare ! Amin !
Este o Invatatura care ar fi meritat sa fie silabisita si urmata ! Silabisirea , pentru mine inseamna incercarea de intelegere a sensurilor celor spuse / scrise si nu doar o insiruire de cuvinte pentru a avea o cuvantare audiata formal !
Si acum acea splendida si actuala invatatura :
„Daţi cezarului cele ce sunt ale cezarului şi lui DUMNEZEU cele ce sunt ale lui DUMNEZEU .”
Iată ce fel de coexistenţă a Bisericii şi statului a fost stabilită şi prescrisă de Atotştiutorul DOMNUL nostru şi Mântuitorul Hristos (Matei 22, 21).
De aceea ea rămâne în veci obligatorie şi nestrămutată pentru Biserică. Cezarului – moneda, banii, cu efigia cezarului.
Lui DUMNEZEU ? – şi sufletul şi trupul : căci pe trup şi în suflet este întipărit Chipul lui DUMNEZEU . Chipul lui DUMNEZEU se află şi pe trup şi în trup , pentru că trupul trăieşte prin sufletul asemănător lui DUMNEZEU .
Deci , şi unul şi altul aparţin lui DUMNEZEU – veşniciei , vieţii veşnice , Adevărului veşnic , Dreptăţii veşnice , Raţiunii veşnice .
Prin urmare , cele ce Aparţin lui DUMNEZEU nu pot fi jertfite de dragul cezarului, şi aici Intâietatea îi Revine totdeauna lui DUMNEZEU .
In DUMNEZEU – Omul , în lucrarea şi trupul Lui – Biserica , DUMNEZEU totdeauna se Află pe primul loc , iar omul – pe-al doilea ;
DUMNEZEU totdeauna Hotărăşte totul , şi nu omul.
Acestea sunt atotvaloarea şi măsura a toate în Biserica universală .
Iată de ce ea se apleacă asupra oricărei probleme „cu Frică de DUMNEZEU , cu Credinţă şi cu Dragoste .”…
„Daţi cezarului cele ce sunt ale cezarului şi lui DUMNEZEU Cele ce Sunt ale lui DUMNEZEU”- acesta este Principiul Coexistenţei dintre biserică şi stat .
Nu colaborare , ci coexistenţă între biserică şi stat !
Nu colaborare , cu atât mai mult atunci când „cezarul” prigoneşte toate cele ce sunt ale lui DUMNEZEU şi nu vrea să ştie nimic din cele ce Sunt ale lui DUMNEZEU , ci ţinteşte doar să nimicească tot ce Este al lui DUMNEZEU .
Aici lipsesc condiţiile principale pentru colaborare !
Sau coexistenţa egală în drepturi a aşezămintelor , şi a persoanelor umane , sau calvarul Bisericii cauzat de către prigonitorii, chinuitorii, cotropitorii, care tăgăduiesc şi prigonesc pe DUMNEZEU şi Cele ale lui DUMNEZEU .
Iar prin dictatură impun pe ’potrivnicul’ lui DUMNEZEU şi cele potrivnice lui DUMNEZEU .
In acest caz biserica şi statul se despart , se separă fiecare cu ale sale.
Nimeni să nu îndrăznească să se amestece în treburile lăuntrice ale bisericii , să nu se atingă de Sfintele şi Veşnicele ei Indatoriri şi Drepturi Evanghelice .
Este limpede că biserica sub orice regim, chiar şi cel ateist, trebuie să-şi găsească un mod de a convieţui (modus vivendi), dar întotdeauna în duhul şi limitele principiului evanghelic de convieţuire : „cezarului cele ce sunt ale cezarului şi lui DUMNEZEU cele ce sunt ale lui DUMNEZEU”, şi asta sub controlul suprem al Atot-Evangheliei :
„să Ascultăm pe DUMNEZEU mai mult decât pe oameni”.
Dacă însă acest lucru este cu neputinţă, nu-i rămâne bisericii ca „modus vivendi”, decât principiul evanghelic : să Pătimească pentru DOMNUL Hristos , să Rabde , să Sufere , Luptând astfel pentru Drepturile fundamentale ale Credinţei , Conştiinţei şi ale Sufletului”.
Sfantul Justin Popovici