Prefectului Județului Constanța: Există dovezi că Biserica nu infestează: IPS Pimen, Biserica Bulgară, Biserica Georgiană…

Citim în presa națională o informație interesantă despre demersul Arhiepiscopului Tomisului de deschidere a bisericilor ortodoxe, la care înaltul ierarh a primit un răspuns din partea Instituției Prefectului Județului Constanța.

Mai întâi atrage atenția numărul mic de susținători ai demersului pe care îi reține Prefectura: 600. Oare în Arhiepiscopia Tomis există doar 600 de ortodocși? Ceilalți unde sunt? Sunt dintre cei „cu biserica în suflet”? Foarte trist.

Unde sunt ceilalți ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, care nu au făcut nimic pentru a apăra Biserica noastră de persecuția la care o supun în aceste zile grupările ateiste care au găsit în ministrul de Interne un „partener social”? Oare nu au aceeași obligație față de eparhiile pe care le conduc?

Patriarhul Daniel va rămâne în istorie ca PATRIARHUL CARE A ÎNCHIS BISERICILE DE SFINTELE PAȘTI de frica necredincioșilor

Sunt de acord cu domnul prefect că demersul era sortit nerezolvării din start, pentru că nu poate un prefect să deroge de la un ordin de ministru.

Respect și faptul că prefectul tomitan este prima autoritate publică ce a înțeles că închiderea bisericilor atacă puternic dreptul la religie al credincioșilor ortodocși.

Argumentările domniei sale cu iz „teologic” le resping, consider că prefectul își depășește atribuțiile „teologhisind” și recomandându-ne să vedem această perioadă ca pe una de post.

Nu e treaba prefectului sau a guvernului să stabilească posturi bisericești, cu jandarmii și cu poliția. În rest, după ce își termină activitatea administrativă, în opinia mea, domnul prefect poate bate la ușile arhiepiscopiei pentru a intra în rândul teologilor locali, dat fiind că jumătate din răspunsul domniei sale e un fel de eseu teologic.

Există o remarcă interesantă a domnului prefect, pe care trebuie să o analizăm cu seriozitate, pentru că ea trădează o întreagă mentalitate a poporului român și a statului de pe aceste meleaguri.

Prefectul Județului Constanța face afirmația următoare: „Nu sunt dovezi care să ateste afirmația IPS Teodosie: «Biserica nu infestează»”. După care prefectul recomandă să se vadă cazul IPS Pimen.

Mai întâi de toate, domnul prefect face un raționament complet eronat. Atunci când decizi să închizi toate bisericile ortodoxe pe motiv că bisericile pot să infesteze cu COVID-19 trebuie să faci tu, statul, proba că bisericile infestează cu COVID-19, nu să facă arhiepiscopul proba că Biserica nu infestează. Pentru ca arhiepiscopul să facă această probă trebuie ca bisericile să fie lăsate deschise.

Voi încerca să explic printr-o analogie cum se translatează spusele domnului prefect în domeniul juridic. Să admitem că un cetățean român, să zicem, fără  a face absolut nicio aluzie de vreun fel, că un prefect din județul X, este arestat preventiv de către organele penale sub acuzația de delapidare, iar avocatul face un demers de eliberare a clientului său sau de comutare a arestului în altă formă de supraveghere judiciară și primește următorul răspuns: Nu există dovezi că domnul prefect nu a delapidat. Uite, în județul Y prefectul județului tocmai a fost pus sub acuzare pentru delapidare.

Cum s-ar simți un cetățean român, prefect sau de altă profesiune, dacă un organ judiciar i-ar da un asemenea răspuns halucinant? Nu ar considera că i s-a încălcat prezumția de nevinovăție? Ba da. Cu siguranță.

Fie-ne permis și nouă, credincioșilor care rezonăm cu afirmația că Biserica nu infestează să considerăm că ni s-a încălcat prezumția de nevinovăție.

Într-un stat democratic cel ce acuză trebuie să facă proba vinovăției, nu cel ce este acuzat să se disculpe. Doar după ce s-a prezentat proba vinovăției cel pus sub acuzare are posibilitatea să se apere. Până atunci, el susține pe drept cuvânt că este nevinovat. Și este nevinovat.

Numai statele totalitare merg pe principiul: „Tu trebuie să recunoști că ești un criminal, noi nu ne grăbim” (Marin Preda, Cel mai iubit dintre pământeni). Îmi pare rău să văd că mentalitatea comunistă este atât de prezentă după trei decenii de la căderea regimului comunist.

Transpus în discuția noastră, Guvernul României trebuie să facă proba că Biserica infestează. Unde este această probă? Unde este, de exemplu, proba că în ziua în care arhiepiscopul Tomisului a împărtășit o sută de credincioși din același potir și cu aceeași linguriță s-a îmbolnăvit cineva? Îl așteptăm pe cetățeanul care l-a denunțat penal pe episcop să facă astfel de probă, fără de care denunțul său este calomnios și se constituie el însuși în faptă penală.

Aceste probe nu există, iar Guvernul României continuă să țină bisericile închise fără niciun drept și fără nicio bază legală, deoarece libertatea de conștiință nu a fost restrânsă prin cele două decrete, iar manifestarea publică a cultului este de domeniul libertății de conștiință, nu al celei de întrunire. Cine nu mă crede să citească definiția libertății de conștiință din art. 9 al Convenției CEDO și să se gândească: Dacă dintr-un motiv oarecare statul ar dori să închidă doar locașurile de cult, ce ar face? Ar restrânge libertatea de întrunire, anulând astfel dreptul la grevă, la protest, la miting, la acțiune sindicală, la manifestări sportive, culturale, sau ar restrânge doar libertatea de conștiință?

Respingem argumentul domnului prefect, dovedit mai sus ca fiind contra procedurii și spiritului constituțional. Din respect însă pentru funcția prefectului și mai ales pentru amabilitatea cu care i-a răspuns înaltului ierarh, îi comunicăm domnului prefect că există dovezi că Biserica nu infestează.

Prima astfel de dovadă este însuși IPS Pimen al Sucevei. Ierarhul sucevean a fost internat la spitalul Balș, fiind diagnosticat cu COVID-19. Dacă este într-adevăr bolnav doar de COVID-19 (în condițiile în care are 94 de ani și are și alte afecțiuni mai vechi), cu siguranță nu a luat această boală în biserică, deoarece a fost diagnosticat la o lună după ce bisericile au fost închise.

IPS Pimen locuiește într-o zonă infestată, Județul Suceava, declarată închisă pentru această boală, putea să se infecteze oricând și oriunde, în contact cu orice altă persoană din zonă sau prin simplul fapt că are o vârstă și o condiție medicală și se află într-o zona declarată contaminată.

Mai mult, IPS Pimen s-a împărtășit și a intrat în contact cu 25 de preoți. Toți acești preoți au fost testați medical și au fost depistați necontaminați. Mai poate exista vreo îndoială că Biserica nu infectează?

 

 

IPS Teodosie a împărtășit o sută de oameni cu aceeași Împărtășanie și cu aceeași linguriță, niciunul nu s-a contaminat cu COVID-19. Până acum statul nu a făcut proba contrară acestei afirmații, iar interdicția aplicată de DSP Constanța de a mai împărtăși din același potir și cu aceeași linguriță nu prezintă în cuprinsul ei nicio motivație științifică serioasă, fiind și ilegală, în sensul că modifică cultul bisericesc, lucru interzis prin Constituție și prin legea cultelor.

O altă probă o are domnul prefect de Constanța la câțiva kilometri mai la sud, în țara vecină, Bulgaria, care a reușit una dintre cele mai spectaculoase treceri prin criza COVID. Un raport de astăzi arată că în țara vecină sunt 1689 de cazuri, cu 78 de decese și 342 de oameni vindecați.

Aceste cifre îmbucurătoare pentru bulgari apar în condițiile în care Biserica Ortodoxă Bulgară nu a fost închisă de autorități de Sfintele Paști, oamenii putând merge liniștiți la biserică, respectând, desigur, unele măsuri sanitare de protecție.

Oare care să fie misterul la bulgari? Buna credință a cetățenilor în general, desigur, dar și dreapta credință a ortodocșilor bulgari, a căror Biserică nu este compromisă de participarea la erezia ecumenistă, la CMB, la sinodul din Creta, la acordul de la Chieti, la venirea papei Francisc etc.

Faptul că dintre toate Bisericile Ortodoxe locale au fost închise complet sau aproape complet doar Biserica Ortodoxă Greacă și cea Română, cele mai ecumeniste din Ortodoxie, arată clar că Dumnezeu a decis să îi îngrădească pe ortodocși cu forța de ierarhii lor ecumeniști și de preoții care îi susțin, după ce poporul a ezitat să o facă de bunăvoie.

Dincolo de intervenția statului și a ateilor, ieșirea Bisericii din robie se va face doar prin lepădarea de ecumenism și pocăință. Altă cale nu există. Atribuirea exclusivă a vinei statului și altora care au închis bisericile cu forța militară și ignorarea cauzei teologice a acestei situații, acceptarea ereziei ecumeniste la nivel ierarhiei și a multor preoți, vor face ca pedeapsa lui Dumnezeu să continue și poate chiar să se agraveze.

Seriozitatea autorităților bulgare, care probabil au luat măsuri de limitare a traficului transfrontalier la timp, nu au sacrificat sănătatea publică de dragul visului alegerilor anticipate și al voturilor din diasporă, așa cum au făcut-o președintele român și partidul de la guvernare, care l-a pus în funcție și pe domnul prefect, a contribuit și ea la evitarea catastrofei sanitare în această țară, alături de paza bunului Dumnezeu.

Să mai arătăm o dovadă. Republica caucaziană georgiană. Georgia. Gruzia. Și în această țară ortodoxă bisericile au fost lăsate deschise de Sfintele Paști, iar rapoartele cele mai noi arată: 604 cazuri, 240 de recuperări, 6 decese. Această Biserică locală este, alături de cea bulgară, neimplicată în erezia ecumenistă, lucru foarte important în iconomia acestei crize.

Mai putem furniza și exemplul altor țări care au lăsat bisericile deschise și care nu au înregistrat catastrofe sanitare din acest motiv. Mai facem referire doar la un studiu făcut de cercetători americani, care au demonstrat că împărtășirea nu poate transmite viruși, că nu au existat niciodată astfel de cazuri.

Putem furniza și exemplul unei țări care a închis bisericile de Paști, Germania, dar care le-a redeschis acum, ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale, în care nu știm cât a cântărit faptul că petenții, comunitatea musulmană, au intrat în luna de post, iar autoritățile germane vori fi voit să nu își facă de lucru cu puternica comunitate musulmană de acolo.

În concluzie, argumentul domnului prefect este invalid, iar domnia sa, care se prezintă ca un iubitor de Biserică, ar trebui să devină al 601-lea semnatar al petițiilor pe care să le adreseze ministrului de Interne, căruia să îi ceară să reintre în legalitate și să redeschidă bisericile.

Închiderea bisericilor a fost introdusă în ordonanțele militare de către asociația secularistului anticreștin Emil Moise

image_pdfDescarcă în format PDF

Pe acest site se vor aproba doar comentariile care sunt relevante pentru tema propusă de către textul articolului și care nu încalcă legislația în vigoare cu privire la modul de exercitare a libertății de exprimare. Administrația siteului își rezervă dreptul de a selecta comentariile pe care le face publice.

7 comentarii la “Prefectului Județului Constanța: Există dovezi că Biserica nu infestează: IPS Pimen, Biserica Bulgară, Biserica Georgiană…

  1. Ierarhii bor sa-si retraga semnaturile si sa se dezica de ‘Sinodul ‘ tâlharesc din Creta, unde L-au vandut pe Hristos si au TRADAT si DESFIINRAT ORTODOXIA, unind-o cu toate sectele si paganatatile lumii , cu cmb.
    DUMNEZEU NU SE LASA BATJOCORIT de eretici…
    Dumnezeu a ingaduit inchiderea bisericilor (zidurilor) !
    „Toţi credincioşii vor trebui să înţeleagă că Biserica nu este acolo unde pare a fi. Liturghiile se vor oficia în continuare, bisericile vor fi pline de oameni, însă Biserica nu va avea nici o legătură cu acele biserici, acei preoţi ori acei credincioşi. Biserica este acolo unde este adevărul.”
    Adevarul este Hristos!
    Hristos a Înviat!

    1. Este adevarat ca ierarhii trebuie sa isi retraga semnaturile si sa se pocaiasca, lepadandu-se de erezia ecumenista.
      In alta ordine de idei, este foarte periculos sa incepem noi sa spunem unde este Biserica si unde nu este.
      Este foarte periculos sa luam un pasaj dintr-un text care se refera la sfarsitul lumii, la vremurile de pe urma, si sa lasam sa se inteleaga ca in tara noastra Biserica nu mai este si ca Biserica nu mai are legatura cu bisericile romanesti, care sunt doar „ziduri”.
      In realitate, ce se intampla acum arata contrariul, pentru ca ni-L arata pe Dumnezeu cercetand cu pedeapsa poporul Sau, cazut in delasare si nepasare fata de credinta.
      DACA DUMNEZEU ISI CEARTA POPORUL INSEAMNA CA INCA NU L-A PARASIT SI IL IUBESTE SI IL CEARTA PENTRU A-L TREZI LA REALITATE, PENTRU A-I TREZI LA REALITATE SI PE CEI CARE AU DUS POPORUL IN GRESEALA SI IN EREZIE. Daca se vor trezi sau nu, asta ramane de vazut, daca nu se vor trezi, Dumnezeu le va inmulti pedepsele, pana se vor trezi, sau ii va taia din trupul Bisericii.
      DACA DUMNEZEU AR FI PARASIT BISERICA ORTODOXA ROMANA, CUM LASATI SA SE INTELEAGA, NU AR MAI FI CERCETAT CU PEDEAPSA POPORUL SI CLERUL ACESTEIA, CI I-AR FI LASAT IN INSELAREA CEA MAI ADANCA, ASA CUM SUNT ERETICII, PE CARE DUMNEZEU NU II MAI CERCETEAZA DE MULT.
      Abia din acel moment se poate spune ca acele biserici, desi par biserici, ele nu mai sunt, desi par slujbe, ele nu mai sunt, pentru ca vor fi pe dinafara Bisericii, taiate de la trupul acesteia si acolo nu se va mai propovadui si crede Adevarul, pentru ca va domni erezia. Asa cum se intampla cu ereticii pe care ii cunoastem.
      Pana atunci, corect este sa ne limitam la a spune ca ierarhii BOR trebuie sa isi retraga de urgenta semnaturile de pe actele ecumeniste, fara a ne aventura sa spunem unde mai este Biserica si unde nu.
      Pentru ca daca ne aventuram in astfel de desisuri, va trebui sa raspundem la intrebarea inevitabila: Unde este atunci Biserica?
      Veti spune: Unde este adevarul.
      Si atunci vine intrebarea: Unde, la cine mai este Adevarul?
      Iar daca ne dam un raspuns de genul: Doar la noi este Adevarul, in timp ce ceilalti ortodocsi nu il mai au, trebuie sa fim foarte atenti sa nu cadem mai periculos decat altii dintr-o astfel de mandrie.

  2. Problema acuzei IPS.TEODOSIE nu este o problema obisnuita ci IPSa este acuzat pentru o problema duhovniceasca ,pentru un lucru care se savirseste in biserica ortodoxa de 2000 ani.Problemele duhovnicesti nu pot fi judecate de instante lumesti ci de instantele duhovnicesti ,adica sinodul BOR.E ca si cum un medic, comparativ,ar fi judecat de o instanta lumeasca intr-o culpa medicala.Medicul nu poate fi analizat in vina lui decit de o instanta medical a.Asa si in cele duhovnicesti.Adica raspunsul acelei instante unde s-a depus acuza lui Moise ar trebui sa fie in mod corect urmatorul:NU ESTE DE COMPETENTA NOASTRA A JUDECA ASTFEL DE ACUZATII CARE SUNT DUHOVNICESTI ,NU LUMESTI

    1. Comparatia dumneavoastra va dezavantajeaza, pentru ca medicii pot fi judecati in instantele lumesti pentru vini medicale, atunci cand ele produc leziuni victimei sau moartea.
      Instantele civile pot judeca si probleme in care sunt implicati ierarhi, altele decat cele pur teologice. Daca un ierarh fura sau ucide, este de competenta unei instante lumesti sa il judece, pe langa judecata bisericeasca.
      Nu cheama nimeni instantele civile sau penale sa judece probleme teologice, dar implicarea unor ierarhi in probleme penale sau civile trebuie sa fie de competenta instantelor civile.
      De asemenea, si atunci cand un ierarh este victima unor abuzuri sau fapte penale el poate fi ajutat de aceleasi instante civile.
      Asa ca lucrurile sunt un pic mai nuantate.
      Problema ridicata de Emil Moise nu tine de competenta instantei, pentru ca daca episcopul ar fi imbolnavit pe cineva ar fi trebuit judecat de instante penale. Problema tine strict de faptul ca ierarhul este nevinovat complet de acuzatia care i se aduce, motiv pentru care, pe calea instantei lumesti va trebui sa faca dreptate, dupa ce instanta il va declara nevinovat. Va trebui, daca va intelege sa o faca, sa il puna la punct pe cel care l-a dat in judecata fara motiv si care este dusman declarat al Bisericii Ortodoxe. Legea va fi de partea sa.

  3. Cuvintele dumnezeescului Pavel și ale vaselor alese ale Mântuitorului Hristos, să ne fie scut tare și reazem în vijelia care s-a dezlănțuit împotriva Bisericii și a credincioșilor ortodocși, împotriva Ortodoxiei de veacuri domnitoare pe acest pământ românesc.
    Excelent articol, bine argumentat teologic și juridic, domnule teolog Mihai Silviu Chirilă!
    Ar fi fost de dorit ca aceste cuvinte să fie cunoscute și de cei care se găsesc în afara sferei blogurilor ortodoxe, căci se pare că de la o vreme vorbim doar între noi !
    Sigur supraveghetorii tocmiți ai cezarului cunosc în amănunt tot ce se scrie în țintele de interes, dar nu despre ei facem vorbire….ci de ceilalți …mădularele bolnave ale Trupului lui Hristos, nu de pandemia covid19, ci de erezia propovăduită asiduu , de Ierarhii semnatari ai documentelor pseudo-sinodale cretane.
    Cum este posibil ca după atâta civilizație acumulată de omenire, unii semeni de-ai noștri, evident, însemnați de Satana, să plănuiască o asemenea crimă?!
    Se verifică încă o dată, și mai ales acum pe vremea pandemiei, caracterul laș, de trădători ai neamului și al credinței ortodoxe de către slugile cezarului și sinodalii conduși de președintele lor, toți vremelnici, dar cu putere de decizie îngăduită de Cel Prea Înalt.
    Acest virus gripal este la fel de periculos ca al oricărei alte gripe sezoniere, numai că în cazul celorlalte nu ne-am isterizat atât, nu le-am contabilizat demonstrativ efectele și nu le-am socotit ca aducând sfârșitul lumii. Că, fără a banaliza pericolul care este absolut real, trebuie să ne ferim de îmbolnăvire așa cum am făcut-o de secole la fiecare gripă. Cu calm, cu precauție, cu rațiune. Dar este inutil să sădim groază, panică, isterie, cum s-a întâmplat de la începutul pandemiei şi până acum!
    Oamenii de ştiinţă, de oriunde de pe mapamond cunosc faptul că atât izolarea socială, cât şi sentimentul acut de singurătate măresc riscul de boală, îndeosebi de cancer şi moarte, precum și acutizarea bruscă a comorbidităţilor existente.
    Un studiu recent publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, constata că un contact redus cu familia, prietenii şi membrii comunităţii locale, lipsa mişcării in aer liber, lipa expunerii la soare primăvara predispune la boli şi moarte prematură, apariţia altor boli, chiar dacă persoanele care trăiesc izolate nu suferă de pe urma singurătăţii.
    Doar IPS Teodosie a ieşit cu mai mult curaj la înaintare, restul sinodalilor au rămas la nivelul discursurilor blajine, atenţi să nu deranjeze cumva pe stăpânii în faţa cărora se supun fără cârtire.
    Care stăpâni?Nu au jurat oare supunere doar Mântuitorului Hristos, Stăpânul cerului şi al pământului?
    Sau este vorba de stăpânitorul acestei lumi, Marele Arhitect al Universului, vrăjmaşul cel viclean şi Tatăl minciunii?
    Ce am putea adăuga la aceastã oglindă a vremurilor de acum 147 de ani pe care eternul, unicul, universalul Eminescu, cel mai reprezentativ simbol al românismului şi al culturii române, din toate timpurile, le pune în faţa ochilor noştri? Sublime sunt versurile sale, şi oricine care crede şi respiră Ortodoxia ar trebui sã ţină cont de sfatul duhovnicesc al înţeleptului. Doar un prost l-ar putea contrazice, doar un iuda venetic de plaiurile străbune, l-ar putea urî şi l-ar contesta. Cei care îşi ucid prorocii, marxisto-iudeo-masonii din zilele noastre, care nesocotesc Sfinţii, Martirii, Mucenicii lui Hristos din temniţele şi închisorile bolşevice, şi se aliază cu forţele oculto-sionisto-globaliste, predând vrajmaşului omenirii, pe fiii cei mai nobili, mai devotaţi pânã la jertfa supremă, ai neamului şi credinţei strãmoşeşti, sunt vrednici de cearta Atotbunului Dumnezeu!

    *„Elemente străine, îmbătrânite şi sterpe, s-au amestecat în poporul nostru şi joacă comedia patriotismului şi a naţionalismului. Neavând tradiţii, patrie hotărâtă ori naţionalitate hotărâtă, au pus, totuşi, mâna pe statul român. Conştiinţa că ele sunt deosebite de neamul românesc nu le-a dispărut încă – ele se privesc ca o oaste biruitoare într-o ţară vrăjmaşe. De-aceea nu-i de mirare că întreaga noastră dezvoltare mai nouă, n-a avut în vedere conservarea naţionalităţii, ci realizarea unei serii de idei liberale şi egalitare cosmopolite.
    A fost o fineţe extraordinară de-a debita esenţa cosmopolitismului sub forma naţionalităţii şi de-a face să treacă toate elementele sănătoase şi istorice ale trecutului sub acest jug caudin.
    Odată egalitarismul cosmopolit introdus în legile politice ale ţării, orice patriot improvizat şi de provenienţă îndoioasă a voit [şi a putut] să stea alături (să aibă aceleaşi drepturi n.n.) cu aceia pe care trecutul lor îi lega, cu sute de rădăcini, de ţară şi popor. Dar aceşti oameni noi, aceşti «patrioţi», căutau numai foloasele influenţei politice, nu datoriile. Din cauza acestor elemente, care formează plebea de sus, elementele autohtone ale ţării dau repede îndărat în privire morală şi în privire materială”…
    „Străini superpuşi fără nici un cuvânt naţiei româneşti, o exploatează cu neomenie, ca orice străin fără păs de ţară şi popor”, de-„am ajuns, într-adevăr, în această Americă dunăreană, ca tocmai românii să fie trataţi ca străini, să se simtă străini în ţara lor proprie”…
    „Acest spectacol al exclusivei stăpâniri a unei rase şi decăzute şi abia imigrate asupra unui popor istoric şi autohton e o adevărată anomalie, căreia poporul istoric ar trebui să-i puie capăt, dacă ţine la demnitatea şi la onoarea lui”…
    „Nu e indiferent ce elemente determină soarta unui popor. Predispoziţii şi aptitudini moştenite, virtuţi şi slăbiciuni moştenite, calităţi sau defecte intelectuale şi morale, dau domniei unui element etnic alt caracter decât domniei altui element.
    Demagogia la noi însemnează ura înrădăcinată a veneticului fără tradiţii, fără patrie, fără trecut, în contra celor ce au o tradiţie hotărâtă, un trecut hotărât”.
    „A fi bun român nu e un merit, nu e o calitate ori un monopol special, ci o datorie pentru orice cetăţean al acestui stat, ba chiar pentru orice locuitor al acestui pământ, care este moştenirea, în exclusivitate şi istorică, a neamului românesc.
    Acesta este un lucru care se înţelege de la sine”.
    „Ceea ce voiesc românii să aibă e libertatea spiritului şi conştiinţei lor în deplinul înţeles al cuvântului. Şi fiindcă spirit şi limbă sunt aproape identice, iar limba şi naţionalitatea asemenea, se vede uşor că românul se vrea pe sine, îşi vrea naţionalitatea, dar o vrea pe deplin”.
    „Nu oprim pe nimenea nici de a fi, nici de a se simţi român. „Ceea ce contestăm, însă, e posibilitatea multora dintre aceştia de a deveni români, deocamdată. Aceasta e opera secolelor.
    Până ce însă vor fi cum sunt: până ce vor avea instincte de pungăşie şi cocoterie nu merită a determina viaţa publică a unui popor istoric. Să se moralizeze mai întâi, să-nveţe carte, să-nveţe a iubi adevărul pentru el însuşi şi munca pentru ea însăşi, să devie sinceri, oneşti, cum e neamul românesc, să piarză tertipurile,
    viclenia şi istericalele fanariote, şi-atunci vor putea fi români adevăraţi.
    Pân-atunci ne e scârbă de ei, ne e ruşine c-au uzurpat numele etnic al rasei noastre, a unei rase oneste şi iubitoare de adevăr, care-a putut fi amăgită, un moment, de asemenea panglicari, căci şi omul cel mai cuminte poate fi amăgit o dată”
    Prin urmare: atenţie! „Greşalele în politică sunt crime; căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovaţi, se-mpiedică dezvoltarea unei ţări întregi şi se-mpiedică, pentru zeci de ani înainte, viitorul ei.”**

    *Mihai Eminescu, Timpul 1881-Opere, vol.XII
    **Mihai Eminescu, Timpul 1882-vol.XIII

    1. DIn pacate multe urechi sunt inchise spre adevar. Ma tem ca daca Biserica va scapa de prigoana care s-a pornit asupra ei acum, multi dintre ierarhi, preoti si credinciosi se vor intoarce in aceeasi mlastina a ereziei ecumeniste, fara sa invete nimic din certarea de care au avut parte. Dar datoria noastra este sa vorbim si sa nu lasam Biserica noastra in bataia de joc a necredinciosilor.
      Unii ma intreaba de ce ma zbat pentru o Biserica ce ne-a persecutat ea insasi pe noi, iar raspunsul este ca nu Biserica ne-a persecutat, ci o ierarhie eretica si cei pe care i-a manipulat. Eu raman membru al Bisericii Ortodoxe Romane si mi se pare firesc sa lupt pentru ea.

  4. Hristos a înviat!

    „Sfințirea credincioșilor cere neapărat și râvna sau conlucrarea noastră. Căci harul ne sfințește prin Sfintele Daruri numai dacă ne-a găsit pregătiți pentru sfințire. Însă dacă ne-a aflat nepregătiți, nu ne aduce niciun câștig, ci, dimpotrivă, ne pricinuiește o nemăsurată pagubă. (…) Adică: să ne rugăm ca Sfintele Daruri să lucreze asupra noastră și să nu li se ia puterea harului, după cum atunci când Mântuitorul trăia printre oameni erau unele cetăți în care mâna Sa cea atotputernică nu putea să facă minuni din pricina necredinței lor.”
    Nicolae Cabasila, Tâlcuirea Dumnezeieștii Liturghii, cap. 34, traducere de Ene Braniște, 1997.

    O liturghie fără împărtășirea credincioșilor (sau cu oprirea lor de la împărtășire) este o Taină neterminată, asta o spun toți teologii Bisericii și nici toate sinoadele lumii la un loc nu pot decide „amânarea împărtășirii”. E ca și cum ai boteza un om, fără a-l cufunda de trei ori în apă, ci doar arătându-i apa.
    „Iar dacă i se pare cuiva ca cunoaşte ceva, încă nu a cunoscut nimic”(I Cor. 8, 2).
    De aceea sinodul BOR trebuie să identifice cât mai repede o soluție pentru ieșirea din această criză liturgică, în acord nu atât cu lingurița, cât cu învățătura dogmatică a Bisericii despre Sfânta Împărtășanie , fără a aștepta ziua de 1iunie, aleasă în mod special pentru a fi în comun acord cu slugile cezarului când vor face re- evaluarea stării de alertă. Nici un credincios nu se va împărtăși în Biserica lui Hristos de Înălțare!
    Înfricoșătoare apostazie!
    Câtă rușine acoperă capetele gârbovilor ierarhi în fața Domnului Hristos!
    Nu își mai pot înălța fruntea la ceruri pentru a cere bogata milă a Dumnezeeului Treimic, când ei înșiși nu au făcut milă cu turma încredințată lor spre păstorire.
    Cei ce abia reușeau să se împărtășească de câteva ori pe an, cu certitudine, nu se vor mai împărtăși! Pentru că le este frică, sunt paralizați de teama că vor muri infectați dacă se împărtășesc cu semenii lor.
    Și de aceste oi rătăcite va da seama pseudo-ierarhia în fața Dreptului Judecator. De acum pseudo-preoții si cei care îi ascultă docili, vor fi vânați fără încetare.

    „ Atunci mulţi se vor sminti şi se vor vinde unii pe alţii şi se vor urî unii pe alţii şi mulţi prooroci mincinoşi se vor scula şi vor amăgi pe mulţi. Iar din pricina înmulţirii fărădelegii, iubirea multora se va răci. ”
    Matei 10, 10-12

    Se pare că suntem uşor de speriat, de manipulat şi dezbinat.
    Asta îşi doresc intunecatele slugi ale ocultei sionisto-iudeo-masonice. Termoscanarea este o metodă ilegală a statului antihristic de a te OBIȘNUI cu acceptarea a ceea ce nu poate fi acceptat împotriva vointei tale, cu de-a sila , pentru a creea un precedent în zilele din urmă despre care vorbesc Sfinţii Părinţi.
    Prin acest procedeu se face şi un test ascuns, numărătoarea celor care au acceptat scanarea. Există termoscanere care au ataşat camere de recunoaştere facială.(deja acest sistem a intrat in vigoare la unele instituții, cu un număr mare de salariați).
    De curând în Iaşi s-a început termoscanarea pe stradă şi la biciclişti.
    Creșterea temperaturii apare de cele mai multe ori ca un răspuns al sistemului imunitar la o infecție, utilizarea drogurilor (metamfetamină) sau prin expunerea la temperaturi crescute ale mediului. Totodată, există și fluctuații ale temperaturii corpului. Temperatura normală a corpului variază între 36,1 și 37,2 grade Celsius. Hipotalamusul este o porțiune veche a creierului care controlează temperatura corpului. Uneori, el o fixează la o valoare mai înaltă, spre exemplu pentru a lupta mai bine împotriva unei infecții. Febra este, deci, un mecanism de apărare.Se iau măsuri antitermice dacă valoarea temperaturii trece de 39,4 grade C la adult.
    Câteva probleme care pot să apară dacă acceptați termoscanarea cu unde infraroșii:
    – dacă ați facut baie sau duș înainte cu 2-3 ore să vă scaneze, sau vă dați cu creme, unguente sau loțiuni,
    veți avea temperatura ridicată, deoarece prin aceasta se modifică temperatura organismului și va apare un rezultat eronat;
    – alcoolul, cafeaua și țigările, masajul, activitatea fizică, mesele copioase înainte de termoscanare cresc temperatura corpului;
    -anumite tratamente medicamentoase,(antibioticele, antihipertensivele şi anticonvulsivantele); stările fiziologice pot crește sensibil temperatura corpului.
    -ca reacţie la o alergie la alimente sau la medicamente sau poate apărea ca o supraîncălzire în cazul expunerii la soare sau la copii prin joacă.
    -de reținut că subfebrilitatea mai mare decat 37,3 grd. nu este indice pentru infectarea cu covid19, dar poți fi internat imediat de echipajele sanitare chemate de urgență.
    – dacă sunteți agitați, speriați și revoltați că nu vă respectă dreptul la intimitate (agresiune psihologică prin forțare) prin ceea ce va urma (termoscanarea) deoarece se încalcă Legea 95/ 2006 a sănătății și Legea 46/2003 cu privire la drepturile pacientului va crește temperatura corpului și va apare un rezultat eronat.

    *„Procedura de luare forțată a temperaturii persoanelor, care nu doresc pentru a li se permite intrarea într-o instituție a statului, sau într-un magazin, farmacie, sau pe stradă, încalcă:

    – art. 5 al Convenţiei de la Oviedo intrată în vigoare în România din anul 2001,

    – art. 16, alin. (1), art. 22, alin. (1) și (2), art. 26, art. 53 din Constituția României.
    Articolul 22, al. 1 – Dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritate fizică şi psihică ale persoanei sunt garantate. Iar al. 2 – Nimeni nu poate fi supus torturii şi nici unui fel de pedeapsă sau de tratament inuman ori degradant.

    Articolul 53 Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. (1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
    (2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.

    – art. 14 și art. 17 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului și art 1 din Protocolul 12 din aceeași Convenţie,

    – art. 3, 7, 8 21, 38, 48, 53 și 54 din Carta drepturilor fundamentale a UE.”
    *Avocat Mihai Rapcea.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

(Închide)