Până în acest moment, la zile întregi de la anunțul oficial al victoriei părintelui Ioan, presa botoșăneană, presa ieșeană și chiar unele ziare naționale, atât de vocale altfel în a prezenta scandalul de la Orășeni și a-și anunța cititorii că preotul Ungureanu va fi judecat, nu au prezentat un cuvânt despre victoria de răsunet național și nu numai a părintelui Ioan Ungureanu în justiție.
Există o singură relatare în presa din Botoșani, a unui ziarist independent, care informează cât de cât corect cu privire la ce s-a întâmplat la Judecătoria Suceava. Jurnalul la care scrie preia chiar o parte din articolul nostru de informare a publicului cu privire la această victorie istorică a Ortodoxiei contra ereziei.
Ziaristul surprinde un aspect fundamental: victoria în instanță a părintelui Ioan Ungureanu pune pe jar întreaga Patriarhie Română, întrucât, dacă și ultima decizie va rămâne în favoarea sfinției sale, atunci vor prinde curaj mulți dintre preoții persecutați de către conducerea ierarhică, care se comportă de ca și cum Biserica Ortodoxă ar fi o moșie personală.
Ceea ce îi scapă jurnalistului botoșănean este faptul că părintele Ioan Ungureanu nu luptă alături de cei care, din motive disciplinare, vor să se revolte contra ierarhilor.
Părintele Ioan luptă contra ereziei, Dumnezeu îl ajută pentru că luptă contra ereziei, nu pentru că luptă contra păcatelor ierarhiei, care pe noi nu ne interesează deloc, fiind de competența lui Dumnezeu să le judece și să le pedepsească.
Din acest motiv, lupta sfinției sale trebuie să fie urmată de aceia care luptă la rândul lor contra ereziei, nu de cei care au probleme disciplinare, pe care Dumnezeu nu îi va ajuta să triumfe prin tribunale pentru că nu au dreptate.
Părintele Ioan respectă organizarea Bisericii și sfintele canoane, iar în condiții normale în care ierarhii Bisericii țin dreapta credință, nu s-ar fi ridicat împotriva dreptei organizări a Bisericii Ortodoxe, fiind cunoscut ca unul dintre cei mai vrednici preoți din ținutul Botoșanilor.
Faptul că de lupta sfinției sale ar putea profita unii certați cu disciplina bisericească, ceea ce probabil nu se va întâmpla, pentru că Dumnezeu nu îi va ajuta, este doar vina Patriarhiei Române, care l-a târât pe nedrept prin judecățile bisericești pe cel care și-a făcut datoria față de poporul ortodox și față de Biserica lui Hristos și a protestat canonic față de derapajele acestora.
Pentru acest lucru, Dumnezeu deja a pedepsit ierarhia Bisericii căzută în erezie printr-o decizie CEDO, dată în favoarea unora dintre „frații creștini” ai ecumeniștilor, doi pastori protestanți, împotriva statului român (speța Tothpal&Szabo c. România, 2019) prin care s-a decis că dacă preoții caterisiți sunt acceptați de popor ei nu pot fi condamnați penal și persecutați, pentru că aceasta ar încălca articolul 9 al Convenției CEDO, referitoare la dreptul de exprimare a credinței religioase.
CEDO a decis că conducerea unui cult nu are dreptul să asuprească o grupare care o contestă, prin urmare, atunci când poporul este de acord cu preotul caterisit și îl consideră preot el poate rămâne preotul acelei comunități.
Această decizie îi ajută în primul rând pe preoții care întrerup pomenirea ierarhilor eretici pentru erezia din Creta, dar de ea pot profita și preoți certați cu disciplina preoțească, caterisiți pentru motive corecte.
În lumina acestei situații, preoții nepomenitori nu vor putea fi trimiși în judecată pe art. 348 NCP care pedepsește cu închisoarea exercitarea fără drept a unei profesii, cu condiția ca poporul să fie de partea lor. Pentru a nu i se invalida în practică toate deciziile judecătorești de caterisire, conducerea ecumenistă a BOR va trebui ca de acum:
1. să fie atentă pe cine preoțește, să nu intre în preoție toate elementele imorale care nu au ce căuta acolo;
2. să fie atentă ca procesele de caterisire să nu fie niște simulacre ridicole, cum au fost cele ale preoților nepomenitori, caterisiți pe nedrept;
3. să aibă grijă să instruiască poporul în ce privește valoarea preoției, să nu îl țină în ignoranța crasă în care îl țin de generații, în care poporul trăiește Ortodoxia la un nivel magico-folcloric, profund lumesc, fără urmă de spiritualitate creștină. Cum poporul este cheia înlăturării efectelor deciziei Tothpal&Szabo, Patriarhia va trebui să educe poporul în duh ortodox, altfel deciziile sale de caterisire a preoților cu adevărat nevrednici vor fi invalidate în practică, cum s-a întâmplat în Arhiepiscopia Bacăului, păstorită de un ierarhi ultraecumenist, care nu a fost în stare să scoată din preoție un preot nevrednic, caterisit pe drept de instanțele bisericești. Va putea Patriarhia ecumenistă a României, îndrăgostită de eretici mai mult decât de propriii credincioși să facă asta? Dacă nu, cazuri ca cel din Bacău vor curge gârlă, iar suflete se vor pierde pe bandă rulantă, iar ierarhii ecumeniști vor da socoteală pentru ele.
Lupta părintelui Ioan va trebui să fie o motivație pentru preoții cu cuget ortodox, care sunt împotriva ereziei ecumeniste. Dacă și ultima încercare de a-l evacua a MMB va eșua, preoții care nu sunt de acord cu erezia nu vor avea nicio scuză pentru inacțiunea lor, pentru faptul că nu se implică direct în această luptă și nu mustră cu asprime, prin nepomenire, căderea în erezie a ierarhiei.
Părintele Cosmin Tripon: Cuvânt la Adormirea Maicii Domnului
Problema cea mare a Patriarhiei nu este că unii preoți destrăbălați, depravați, necredincioși vor rămâne în slujire după caterisire, ca urmare a deciziei CEDO din iarna lui 2019, ci faptul că părintele Ioan Ungureanu demonstrează preoților ortodocși în cuget, dar ezitanți în acțiune de frica represaliilor că se poate să lupți contra tandemului stat francmasonic-Biserică ecumenistă și, cu mila și ajutorul lui Dumnezeu, să câștigi, iar sistemul să nu poată să te scoată din slujire, atunci când ai dreptatea și dreapta credință de partea ta. Față de asemenea demonstrație ce mai pot spune preoții care încă ezită decât că și-au ratat vocația preoțească, care nu îi cheamă la huzur și slavă deșartă, ci la jertfă și luptă pentru Biserică și Adevăr.
Presa locală, regională și națională ne arată față de cine are obediențe. Nu este o mare surpriză că niciun ziar din Botoșani nu încalcă omerta și nu relatează nicio vorbuliță despre ce s-a întâmplat la Suceava. Chiar dacă nu ar fi citit Mărturisirea Ortodoxă, cum a făcut respectabilul jurnalist independent din oraș, puteau citi totuși siteul Tribunalului Suceava. Asta e, e ordin să nu se spună nimic, nu se spune nimic și gata.
Constatăm însă cu oarecare surprindere, nu mare, că nici unele siteuri care pretind că sunt ortodoxe și luptătoare contra ereziei nu au relatat nimic despre acest eveniment. Dacă la presa laică este evident că promovează unele interese, la aceste siteuri tăcerea poate fi pusă doar pe seama orgoliilor personale și a unei rătăciri a drumului, care nu au ce căuta în această luptă.
Le rămâne cititorilor acestor publicații să decidă dacă merg pe mâna lor sau decid totuși să se informeze corect de la cei ce informează corect.
Despre autor
Vă recomandăm și
Mărturisirea antiecumenistă NU este Reformă! Considerente teologice față de unele teze puse în discuție publică de către Părintele Matei Vulcănescu
Feminismul este o ideologie inspirată de legenda demoniței Lilith, „soția lui Satan”, „ruina lumii”
Botezul Domnului în Parohia mărturisitoare antiecumenistă Schit Orășeni
O altă evaluare a anului 2023
Conferință teologică la Nisporeni, Republica Moldova: Mitropolia Chișinăului este Biserica Ortodoxă canonică a Moldovei
Pe acest site se vor aproba doar comentariile care sunt relevante pentru tema propusă de către textul articolului și care nu încalcă legislația în vigoare cu privire la modul de exercitare a libertății de exprimare. Administrația siteului își rezervă dreptul de a selecta comentariile pe care le face publice.
Dacă îmi permiteți voi prelua și pe situl nostru această știre, probabil săptămâna viitoare. Felicitări părintelui Ioan pt rezultat! Este unul îmbucurător. A rămas acțiunea pe fond, bănuiesc, unde va fi un hop mare. Doamne, ajută!
Toata lumea are permisiunea sa preia orice material de pe siteul nostru, cu rugamintea sa se precizeze sursa, asa cum se face oriunde cand se preia un material. Nu am interzis si nu vom interzice niciodata nimanui sa publice materiale de la noi.
Cu ajutorul lui Dumnezeu si actiunea pe fond va fi trecuta cu bine, pentru ca PARINTELE IOAN ARE DREPTATE, iar MMB, nu.
CORECT
Un articol excelent, prin care raspundeti si intrebarilor nerostite, domnule teolog Mihai Silviu Chirila, care indeamna la reflectie si atitudine deschisa fara echivoc, impotriva ereziei ecumeniste propovaduita intens de sinodalii BOR, si slugile lor cu simbrie, temporari in scaune si functii, prin voia Domnului Hristos.
Valvataia focului este intetita acum, de cei care se cred iluzoriu „in catacombe”, si care au scos capetele spre a-si varsa veninul , care le-a anesteziat total bunul simt, bruma de smerenie pe care poate au avut-o candva, si le-a intunecat in intregime mintea, incat numai pot face diferenta intre bine si rau, fiind deja morti duhovniceste.
Serviciile, stiu ele care, primesc rapoarte de la cei infiltrati in randurile miscarii antiecumeniste, cat si de la minciuno-acrivistii retrasi aparent intr-o „zona crepusculara”, supravegheaza totul, stiu ca stim
si totusi ne miscam liberi, dar sub supraveghere continua. Nimic nu a fost lasat la intamplare.
Baietii cu staif ai serviciilor, infiltrati in structurile BOR, (din vremea stalinisto-bolsevica pana in zilele noastre), lucreaza eficient si prompt, au declansat ‘omerta’.
Acestei directive i s-au conformat rapid presa aservita, si minciuno-acrivistii, care prin slugile lor cauta sa semene discordia , dezbinarea, sa atate patimile si sa murdareasca cu cuvinte aiuristice, bucuria divina pe care ne-a dat-o ajutorul lui Dumnezeu!
„*Doar harul divin ne poate schimba. Noi nu putem face nimic singuri. Harul ni le va da pe toate, dar noi trebuie să încercăm să ne micșorăm egoismul și iubirea de sine, să fim smeriți, să ne dăruim lui Hristos, și toate cele contrare pleacă – trupești și sufletești.”
Cat despre sit-urile asa-zis „ortodoxe”, ele se conformeaza de la vladica la opinca, indicatiilor sosite, servind cu promptitudine scopurilor structurii eretice ecumeniste, al carei tel este zdrobirea celor care lupta cu curaj si tarie prin Harul lui Dumnezeu, impotriva cancerului ecumenist, care a metastaziat imbolnavind de moarte madularele Bisericii.
Avem incredere in Dumnezeu, ca nu ne va parasi. Nu spune Apostolul Pavel: „„Noi întru toate suntem necăjiţi, dar nu striviţi, în stări fără ieşire, dar nu deznădăjduiţi, prigoniţi dar nu părăsiţi, doborâţi dar nu nimiciţi” (II Corinteni 8, 9).
Nu-i uram asa cum ne urasc ei, nu-i batjocorim, nu-i umilim, ci ne cuprinde mila, o mila amar-dulce, care ne strapunge sufletul si cugetul, si in inima incepe sa se iveasca timid floarea nepretuita a dragostei, caci doar asa rugaciunea noastra poate ajunge la picioarele Atotputernicului Domn Iisus Hristos, Domnul Cel Vechi de Zile.
Dragostea inseamna ingaduinta, respect si consideratie fata de cel de langa tine.
„**Păcatul din el urăşte-l, iar pentru el roagă-te, ca să te asemeni cu Hristos, care nu se mânie împotriva celor păcătoşi, ci se ruga pentru ei. Nu vezi cum a plâns El pentru Ierusalim? Dar şi noi în multe chipuri suntem batjocoriţi de draci. Şi de ce să urâm pe cel ce s-a batjocorit ca şi noi, de dracul, care şi pe noi ne-a batjocorit? Şi pentru ce, frate, să urăşti pe păcătos? Oare pentru că, după a ta părere, nu este drept? Dar unde este dreptatea ta, dacă nu ai dragostea? De ce n-ai plâns mai bine pentru el? Ba, tu l-ai şi gonit. Cu neştiinţă se mânie unii, care cred că se poartă raţional cu păcătoşii.”
„Slavă Stăpânului, cela ce prin doctorii amare ne aduce o desfătătoare sănătate!”
*Monahul Patapios Kavsokalivitul, Sfântul Cuvios Porfirie Kavsokalivitul
**Sfântul Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoinţă
Aceasta lupta arata clar unde sta fiecare. Care sunt roadele unora, care sunt roadele altora. Pe de o parte, Radeniul dărâmat de nebunia unora, după ce la momentul la care l-au preluat era citadela nationala a luptei antiecumeniste, pe de alta parte, Oraseniul, în care Dumnezeu luptă alături de poporul credincios si de păstorul acestuia.
Cat de neintelegator sa fii sa nu pricepi adevărul?
Cat despre sistemul ecumenist, el primeste acum o lovitura teribilă, pentru ca Dumnezeu ii arata mincinosi si neputinciosi. Cum spunea profesorul Zisis, cand doi oameni se lupta intre ei, unul pierde si altul castiga, cand cineva lupta contra Bisericii, pierde invariabil, pentru ca pe Dumnezeu nu Il poate invinge nimeni vreodata.
Cred ca si cei infiltrati dintre minciunoacrivisti mai au putin public care sa ii creada orbeste. Au ajuns sa se creada unul pe altul si cam atat.
Azi ascultam cuvantul din Proloage despre viata Sfintilor Flor si Lavru si ma gandeam: DACA UN MINCIUNOACRIVIST DE TIPUL LUI SAVA CIPIOTUL, STAICU, EFREM CIUBOTARIU SAU ALTII AR FI FOST DE FATA CAND SFINTII CEI DOI AU INCEPUT SA LUCREZE LA ZIDIREA CAPISTEI IDOLESTI CA PIETRARI, CU SIGURANTA I-AR FI BLESTEMAT CA ERETICI. SI TOTUSI, SFINTII AU INCEPUT SA LUCREZE LA CAPISTEA IDOLEASCA, DAR PE PARCURSUL LUCRARII I-AU INTORS LA HRISTOS PE TOTI CEI CE LE COMANDASERA LUCRAREA, IAR LA MOMENTUL SFINTIRII EA A FOST SFINTITA CA BISERICA CRESTINA.
Exemplul acestor sfinti arata cat de misterioase sunt caile Domnului si cat de imbecile sunt tiradele prin care minciunoacrivistii isi justifica doctrina extrasa din desfigurarea unor cugetari ale Sfintilor Parinti, altoita pe o traire fundamentalista plina de ura fata de oameni, cand ar trebui sa urasca pacatul, nu omul, pe care Dumnezeu il iubeste si pentru care s-a dat pe Sine pe Cruce.
Daca Mantuitorul ar fi gandit ca minciunoacrivistii nostri, nu s-ar fi mantuit nimeni pe lume. Slavă Domnului ca nu a fost asa.