„Cei care nu plâng au căzut în cea mai rea dintre toate ereziile: ei cred că mântuirea se poate dobândi doar prin semnele exterioare ale evlaviei. Uită însă că toţi vom sta pe altarul lui Hristos, goi şi neajutoraţi, pentru ca fiecare să-şi primească răsplata după judecăţile fără de greşeală ale Aceluia, nu ale noastre”.
OMS a declarat oficial pandemie de corona virus la nivel mondial.
De 2000 de ani au fost pandemii, iar carantina era ceva firesc în evul mediu, astfel că omenirea a trecut cu bine cu ajutor de la Dumnezeu peste ciumă, gripa spaniolă și holeră. De aceea cred că trebuie să fim eficienți în măsurile igenico-sanitare și carantină și să le respectăm, dar fără măsuri exacerbate, care isterizează și duc la pierderea imunității sociale și economice într-o societate ce ne poate duce la faliment.
Alcoolul sanitar, spirtul medicinal, pe care conaționalii noștri într-o panică absurdă, l-au cumpărat, golind sistematic farmaciile și rafturile din supermarket, nu este bun, nu foloseşte la nimic, întrucât nu este biocid. Substanţele care sunt pe bază de alcool, dar sunt speciale, adică biocide şi substanţele pe bază de clor, dar nu clorhexidina, care s-a demostrat că nu este activă pe coronavirus, sunt eficiente. Este lucru cert în documentele oficiale ale OMS. Soluțiile utilizate în bucătărie care au clor sunt foarte bune, numai că acelea şi ard. Măștile la care populația are acces nu protejează de infecție, dar ele oferă pentru cei din afara sistemului medical, un plus de siguranță la nivel psihic.
Cine este de vină că au plecat medicii şi asistentele să salveze vieți în alte țări, lăsând în urmă un gol ireparabil şi de durată?
Au plecat categorii întregi de oameni calificați, intelectuali scârbiți de un sistem ticăloșit şi corupt până în măduva oaselor care ar fi putut gestiona cu înțelepciune şi competență țara aflată în situație de criză. Nici nu poți suspenda viața socială, în totalitate, decât dacă scoți armata pe străzi, pentru ceva care acum câteva decenii era, totuși, inimaginabil.
Cine este de vină că sistemul medical românesc este în colaps, că nu are echipamente de urgență, şi supraviețuieşte de azi pe mâine prin mila Domnului, înainte de a claca definitiv.
Dar cineva trebuia să capitalizeze frustrarea, amărăciunea și vina. Cine?
Tu, creștinule care săruți sfinte moaște și icoane și te împărtășești din Sfântul Potir cu aceeași linguriță!
Tu ortodoxule care ții mortiș să vii la fiecare Sfântă Liturghie, la Vecernii și la cateheze, mai ales acum în timpul Marelui Post!
Da, tu ortodoxule ești un vector de răspândire a infecției! Un paria, un dușman de clasă, care trebuie anihilat.
Măsurile luate de autorități restricționează sever anumite drepturi și libertăți fundamentale.
Oare slujbele din cadrul Bisericii, au cel mai mare risc de contagiozitate?
Marea majoritate nu sunt aglomerări anonime, ci vorbim de comunități parohiale. De credincioși responsabili care se cunosc și care interacționează frecvent, spre deosebire de orice alt spațiu public – mijloc de transport, mall, stadion, magazin, farmacie, teatru, spital.
Pentru bisericile din Iași, Mitropolia Moldovei și Bucovinei a decis următoarele:
Acolo unde vor fi mai mult de 100 de persoane care să asiste la o slujbă, aceasta va fi organizată afară sau va putea fi ascultată și urmărită și de afară. În biserică oamenii trebuie să păstreze o distanță rezonabilă și vor fi instalate puncte de dezinfectare, cu apă și săpun, în fiecare biserică și sunt încurajate persoanele să respecte strict regulile sanitare.
Comunicatul este hilar, dacă nu penibil, și imposibil de pus în aplicare.
Informații false se propagă ca focul și fac înconjurul planetei în câteva ore, ridicând spaima generată de COVID 19 la rangul de isterie planetară. Minciuna și informația falsă sunt la noi la cele mai ridicate cote, demonstrând o dată în plus că nu avem respect, nici iubire față de aproapele.
Din Italia românii fug acasă, unii sosiți din zonele de risc mint inconștient autoritățile de frica carantinei, reușind să îmbolnăvească un număr mare de persoane.
În Ucraina au ridicat baricade pe drum ca să oprească convoiul cu cei recuperați din Wuhan și care sunt izolați în carantină, la noi lumea vorbește mai mult despre coronavirus, deși avem 40 de morți de gripă în 50 de zile.
În vreme ce noi ne dăm de ceasul morții din cauza coronavirusului, Organizația Mondială a Sănătății a ridicat alerta ebola la nivel de urgență fiindcă din 3 mii de cazuri noi, peste 2000 de persoane au murit.
Trebuie să avem mereu în minte cuvintele Sfântului Cuvios Simeon Noul Teolog, astăzi sărbătorit, și anume că un om care se unește cu Hristos în viața aceasta și vede Lumina Necreată a fost deja judecat și nu trebuie să mai aștepte cea de-a doua venire a lui Hristos[1].
Sfântul Vasile cel Mare si alți Sfinţi Părinţi ai Bisericii, spuneau că există trei categorii de oameni care au fost salvați: sclavii care urmează poruncile Domnului pentru a nu ajunge în Iad, lucrătorii cu simbrie care se străduiesc să câștige Raiul drept răsplată și fiii care ascultă voia Domnului, din iubire pentru El. Astfel, pe parcursul întregii vieți trebuie să ne ridicăm treptat de la nivelul de sclav, la cel de lucrător și apoi să dobândim mentalitatea fiului. Adică să trecem de la teamă și de la dorința de recompensă, la iubirea desăvârșită.
Să-L iubim pe Tatăl Ceresc, pentru că El ne este mamă, tată, prieten, frate, soț și soție.
„În iubire nu este frică, ci iubirea desăvârşită alungă frica” (I Ioan, 18)
Astfel putem transcede judecata, care va să fie.
Cetăţenia noastră este în cer, de aceea trecători fiind în această viaţă vremelnică cu frumuseţile ei deșarte, să folosim timpul rămas, pentru a ne umple sufletele de dorinţa arzătoare pentru ţinutul ceresc, lăsându-ne conduși de voia lui Dumnezeu către adevărata noastră țară, adică Împărăţia Cerurilor-Ierusalimul Ceresc.
Acolo, „Soarele dreptăţii va străluci de şapte ori mai mult, iar luna va scânteia de două ori mai mult decât soarele care străluceşte acum; stelele vor fi asemenea soarelui nostru… Toate vor fi mai presus de cuvânt, ca unele ce vor întrece toată gândirea, iar fiind spirituale şi dumnezeieşti, se vor uni cu cele inteligibile şi se vor face un alt rai inteligibil şi un Ierusalim ceresc”[2].
12 martie 2020
[1] Sfântul Simeon Noul Teolog, Miezul înțelepciunii Părinților, Editura Egumenița, p. 30-31
[2] Sfântul Simeon Noul Teolog, Discursuri teologice şi etice, Editura Deisis, Sibiu, 2001, p. 122
Despre autor
Vă recomandăm și
Mărturisirea antiecumenistă NU este Reformă! Considerente teologice față de unele teze puse în discuție publică de către Părintele Matei Vulcănescu
Feminismul este o ideologie inspirată de legenda demoniței Lilith, „soția lui Satan”, „ruina lumii”
Botezul Domnului în Parohia mărturisitoare antiecumenistă Schit Orășeni
O altă evaluare a anului 2023
Conferință teologică la Nisporeni, Republica Moldova: Mitropolia Chișinăului este Biserica Ortodoxă canonică a Moldovei
Pe acest site se vor aproba doar comentariile care sunt relevante pentru tema propusă de către textul articolului și care nu încalcă legislația în vigoare cu privire la modul de exercitare a libertății de exprimare. Administrația siteului își rezervă dreptul de a selecta comentariile pe care le face publice.
De cartea ,,Miezul intelepciunii Parintilor ,,a Sfantului Simeon Noul Teolog nu stiam.Chiar ma bucur c-am aflat de ea.(Am avut gripa asiatica in 1995,gripa ce e inrudita cu gripa porcina.N-am crezut ca mai ies viu din casa.Aveam o febra atat de mare incat mi-am pus un bibelou pe frunte ca sa ma mai racoresc de vapaie si am inceput sa cant Tatal Nostru.De la acea boala am ramas cu poliartrita.)
„Ca să-şi aducă aminte de cuvintele Tale; erau răniţi şi apoi degrabă vindecaţi, ca nu cumva, căzând în adâncă uitare, să nu fie înstrăinaţi de la bunătăţile Tale.
Nici iarbă de leac, nici alifie nu i-a vindecat, ci cuvântul Tău, Doamne, cel ce toate le vindecă.
Căci Tu stăpâneşti peste viaţă şi peste moarte şi cobori până la porţile locuinţei morţilor şi iar ridici.” (Înţelepciunea lui Solomon 16, 11-13)
O superbă poezie a marelui poet Octavian Goga, potrivită acestor zile de încercare a credinţei, pe care Voitorul Milei le-a lăsat să vină peste noi.
În loc ca slujbele si rugăciunile, să sporească în Biserica Domnului Hristos, în Sfântul şi Marele Post, mai ales în timp de epidemie, ele se reduc, Biserici se închid, prin voia conducătorilor guvernelor dirijaţi din umbră de puterile malefice, întunecate ale satanei. Biserica Ortodoxă din Belgia(Mitropolitul Athenagoras) si Eparhia Elveţiei a Patriarhiei Ecumenice, anunţă că din 13 martie, toate slujbele religioase sunt anulate, până la 3aprilie, dată care se poate prelungi în funcţie de evenimente.
Ni se pune la îndemână un prilej de înălţare duhovnicească , dacă fără a ne plânge, acceptăm cu smerenie şi răbdare toate, plecând genunchii la rugăciune cu recunoştinţă, în spitalul duhovnicesc, Biserica de veacuri, a poporului ortodox.
Ruga mamei
fragment
OCTAVIAN GOGA
Să-mi plec genunchii iară,
Să-ţi spun iar ce mă doare,
Preasfântă Născătoare
Şi Pururea Fecioară!
– Cu ochiul Tău din ceruri,
Atoatevăzătorul,
Tu mi-ai văzut feciorul,
Şi mi-ai văzut necazul…
– În doftori n-am credinţă…
Să-l pui iar în picioare,
Să-i rumeneşti obrazul,
La tine-i cu putinţă,
Prea Sfântă Născătoare.
– Azi rogu-mă iar ţie,
Cum rogu-mă de-a pururi
La sfânta liturghie…
– Atâta bogăţie
Avem şi noi la casă!
Umblat-a mult băiatu’
Şi ştie multă carte,
Adusă de departe,
Doar chiar de la-mpăratu’!
Şi are-nvăţătură,
Din carte şi din gură,
Mai multă şi ca popa,
Ca popa Irimie.
– Şi cum aş vrea, Prea Sfântă,
Norocul să mi-l ţie,
Să-l văd iar ca odată,
Cu faţa-mbujorată,
Cu ochi de fată mare,
Cum a plecat de-acasă…
– Să-şi caute mireasă,
Subţire ca o floare,
Ca floarea de cicoare.
Să facem nuntă mare.
Să curgă râuri vinu’,
Să joace şi vecinu’,
Vecinu’ Niculaie.
– Şi să-şi arunce-n grindă
Căciula lui de oaie,
Şi să roiască-n tindă
Tot domni cu-nvăţătură,
Să cânte toţi din gură
Şi-n horă să se prindă.
– Să-l văd în hora mare
Pe el c-o domnişoară,
Prea Sfântă Născătoare
Şi Pururea Fecioară!…
– Umblat-a mult băiatu’
Şi ştie multă carte,
Adusă de departe,
Doar chiar de la-mpăratu’!
Dumnezeu să ne ocrotească!
https://www.google.com/amp/s/locurisacre.ro/pravila-de-rugaciune-de-la-un-pustnic/%3famp_markup=1
„Zis-a Domnul către ucenicii Săi: Iată, v-am dat putere să călcaţi peste şerpi şi peste scorpii şi peste toată puterea vrăjmaşului, şi nimic nu vă va vătăma. Dar nu vă bucuraţi de aceasta, că duhurile vi se pleacă, ci vă bucuraţi că numele voastre sunt scrise în ceruri. În acel ceas, Iisus S-a bucurat în Duhul Sfânt şi a zis: Te slăvesc pe Tine, Părinte! Doamne al cerului şi al pământului, că ai ascuns acestea de cei înţelepţi si de cei pricepuţi şi le-ai descoperit pruncilor. Da, Părinte, căci aşa a fost bunăvoinţa înaintea Ta.“
(Luca 10;19-21)
Pandemia aceasta, pe care Voitorul Milei a lăsat-o să se aşeze peste întreg pământul, sub imperiul căreia trăim în aceste zile (toți sperăm să fie doar pentru o scurtă vreme, dar cine poate ști?) va pune la încercare întreaga umanitate, toleranța, responsabilitatea individuală a fiecăruia, solidaritatea, rezistența sistemului nostru imunitar, și mai ales mila față de aproapele nostru, condiția esențială a iubirii.
Îl iubim oare pe aproapele ca pe noi înșine?
Gripa de modă veche (Influenza A și B) a ucis și ucide, din cauza complicațiilor, copiii și persoanele în vârstă. Conform Centrului de Prevenție și Control (CDC) din Statele Unite, în SUA, în acest sezon, gripa clasică a cauzat 34 de milioane de îmbolnaviri, 350,000 de spitalizari și peste 20,00 de decese. Prin comparație, de când a început isteria coronavirus (pardon, COVID 19), la nivel mondial s-au contaminat peste 162,000 de persoane și au murit peste 6,000.(1.441 doar în Italia) Spre deosebire de gripa clasică, niciun copil!
Europa este continentul unde pandemia progresează rapid. Panica opiniei publice isterizată de mijloacele de mass-media și puținătatea credinței generează atitudini îngrijorătoare ale oamenilor de pe întreg mapamondul.
Sfântul Nicolae Velimirovici ne adresează nouă, ortodocșilor secolului XXi, cuvântul său înțelept.
Mă întrebi, omule al lui Dumnezeu, de unde vine criza actuală şi ce înseamnă ea.
„Criză“ e un cuvânt grecesc, şi înseamnă „judecată“. În Sfânta Scriptură acest cuvânt este întrebuinţat des. Astfel, Psalmistul spune: „pentru aceasta, nu vor învia necredincioşii la judecată” (Psalmul 1, 5). Înţeleptul Solomon scrie că „de la Domnul se face judecată omului” (Pilde 29, 27). Însuşi Mântuitorul a zis că „Tatăl toată judecata a dat-o Fiului”, iar ceva mai încolo că „acum este judecata lumii acesteia” (Ioan 5, 22; 12, 31). Si apostolul Petru scrie că „vremea este să înceapă judecata de la casa lui Dumnezeu” (1 Petru 4, 17).
Înlocuieşte cuvântul „judecată” cu cel de „criză”, şi citeşte: „pentru aceasta, nu vor învia necredincioşii la criză”; „Tatăl toată criza a dat-o în mâna Fiului”; „acum este criza lumii acesteia”; „că vremea este să înceapă criza de la casa lui Dumnezeu.”
Până să vină vremurile de acum, popoarele europene întrebuinţau cuvântul „judecată“ în loc de criză de câte ori se abătea asupra lor vreo nenorocire. Acum a fost doar înlocuit cuvântul vechi cu unul nou şi cel pe înţeles cu unul de neînțeles. Când era secetă, se spunea: „Judecata lui Dumnezeu!“ Când era inundaţie: „Judecata lui Dumnezeu!“ Când era război sau molimă: „Judecata lui Dumnezeu!“ Când era grindină, cutremure, omizi, șoareci, iarăşi şi totdeauna: „Judecata lui Dumnezeu!“ Iar asta înseamnă: criză prin secetă, criză prin inundaţii, criză prin războaie, molimi şi aşa mai departe. Şi actuala restrişte financiar-economică este privită de popor ca o judecată a lui Dumnezeu, dar nu este numită „judecată“, ci „criză“.
Ca restriştea să fie sporită prin neînţelegere! Fiindcă atunci când se rosteşte un cuvânt pe înţeles, cum este „judecată“, se ştie şi pricina pentru care a venit restriştea, se ştie şi Judecătorul care a îngăduit-o, se ştie, în fine, şi scopul pentru care a fost îngăduită ea. Iar când e folosit cuvântul „criză“, cuvânt neînţeles de toţi şi de oricine, nimeni nu ştie să lămurească nici de ce, nici de la cine, nici pentru ce.
Acesta este singura deosebire dintre criza actuală şi criza care este de la secetă sau inundaţie sau război sau molimă sau omizi sau vreo altă năpastă (…)
Sfântul Nicolae Velimirovici, fragment dintr-un răspuns dat unei întrebări despre marea criză din 1929-1933