Sunt multe aspecte ale acestui articol, primit de la Pr. Andrew din Marea Britanie, pe care pur și simplu nu știm cum să-l evaluăm. A fi în medicină, tehnologie, drept, mediul academic și alte discipline seculare nu oferă cuiva prea multă experiență în discernământul profeției. Chiar și preoții care lucrează cu noi au cam ridicat din umeri după ce l-au citit. După multe discuții, am decis să mergem mai departe și să vi-l prezentăm. Nu numai presa de actualitate, ci și multe organizații legate de Patriarhul Ecumenic, sunt necruțător anti-ruse în acest moment. Biserica Rusă este înfățișată ca un instrument corupt al statului. Societatea rusă este criticată ca fiind disfuncțională. În același timp, „democrația” a fost ridicată drept cel mai înalt sistem de guvernare posibil – adevăratul „sfârșit al istoriei”.
Este posibil să ne înșelim în multe dintre concepțiile noastre profunde despre lume?
Mai ales într-un moment în care Patriarhul Ecumenic Bartolomeu ține discursuri, și sponsorizează documente, în care se arată ca un purtător de cuvânt al Forumului Economic Mondial:
Totuși, în loc să avanseze, unificarea politică necesară acțiunii globale a Lumii rămâne mai mult sau mai puțin stagnantă; chiar a regresat recent, din cauza agresiunii ruse din Ucraina. În cele din urmă, a devenit mai mult decât clar că dincolo de unificarea politică și economică, este nevoie urgentă de una spirituală. Cu toate acestea, și în acest domeniu, în loc de progres, din păcate, am experimentat o regresie constantă.
În ultimele decenii, iluzia că globalizarea economică va aduce convergență culturală și duhovnicească și, în cele din urmă, va duce la pacea globală, a fost răspândită pe scară largă. Această idee a fost exprimată în celebrele scrieri ale lui Francis Fukuyama despre „Sfârșitul istoriei”. Suntem treptat conștienți de contrariul, mergând chiar dincolo de teoria lui Samuel Huntington despre „ciocnirea civilizațiilor”. Într-adevăr, după mai bine de trei decenii de globalizare, distanța spirituală dintre diferitele comunități care locuiesc în lumea noastră a crescut. Această formă de divergență duce la multipolaritate și fragmentare.
Din ce în ce mai mult, Patriarhul Bartolomeu pare să susțină guvernarea unei singure lumi și ecumenismul religios extrem, posibil să se încheie într-o religie sincretică „multe căi către Dumnezeu” de tip „unitate”. Nu avem idee unde se vor duce toate acestea în viitor. În acest moment, tot ce putem spune cu siguranță este că civilizația occidentală (reprezentată de SUA, Canada, Europa de Vest/Centrală, Australia, NZ, Japonia cu statut de aliat onorific) pare să se îndrepte spre uitare completă. Se poate schimba acea traiectorie? Schimbarea ar putea veni din Rusia?
Nu știm. Cu toate acestea, un lucru este destul de sigur. Dacă vrem să oprim vreodată trenul nebun în care ne aflăm, atunci trebuie să ascultăm perspective provocatoare care ne fac să gândim și să ne rugăm profund. În acest duh, citiți mai departe articolul Pr. Andrei. Comentariile sunt deschise mai jos și pe toate rețelele noastre sociale.
Redacția Orthodoxreflections
Introducere: Condiții pentru pace în Ucraina
Actualul șef al regimului de la Kiev, născut în estul ucrainean Krivij Rih la începutul anului 1978 și care încă vorbește putin ucraineană, este un „coreligionar” (= ateu), fiul unuia care s-a născut cu aproape exact 100 de ani mai devreme, la aproape 350 km. spre nord în regiunea ucraineană Yanovka. Era Lev Davidovich Bronstein, numit Troțki. Ambii au fost trimiși în Țările Ruse pentru a stimula războiul de către elita SUA și Marea Britanie. Într-adevăr, Bronstein a murit în America de Nord, așa cum s-ar putea întâmpla și cu succesorul său.
Într-un interviu acordat RTVI din 29 martie, după cum se raportează și pe site-ul în limba engleză Pravda, ministrul adjunct de externe al Federației Ruse, Mihail Galuzin, a declarat că conflictul din Ucraina poate fi rezolvat, dar că există opt condiții (1). Acestea sunt:
- Occidentul trebuie să înceteze furnizarea de arme Forțelor Armate ale Ucrainei (Armata Kievului).
- Toate forțele armate trebuie să înceteze ostilitățile.
- Toți mercenarii străini trebuie retrași din Ucraina.
- Kievul trebuie să renunțe la orice ambiție de a adera la NATO și UE
- Kievul trebuie să-și confirme statutul non-nuclear
- Kievul și guvernele străine trebuie să recunoască realitățile teritoriale conform cărora Republicile Populare Donețk și Lugansk, Zaporojie și Herson, ca să nu mai vorbim de Crimeea, fac acum parte din Federația Rusă.
- Kievul trebuie să-și restabilească situația contractuală și juridică cu Federația Rusă, iar infrastructura civilă, pe care a distrus-o din 2014, trebuie restabilită pe cheltuiala Occidentului, care a fost responsabil pentru aceasta.
- Kievul și Occidentul trebuie să ridice toate sancțiunile anti-ruse, să retragă procesele, să înceteze procedurile judiciare împotriva Rusiei, a persoanelor și entităților juridice ruse.
Așa vorbesc politicienii, dar ce spun oamenii lui Dumnezeu?
Al treilea război mondial și profețiile Sfinților și Bătrânilor
Pentru noi este clar că suntem în al treilea război mondial și suntem de ceva timp. Adevărat, unii consideră că a existat un singur război mondial, dar în trei părți. Acest al Treilea Război Mondial generațional sau, așa cum ar spune unii, Primul Război Mondial, Partea a III-a, a început în 2014 la Kiev. A izbucnit la centenarul Primului Război Mondial (partea I), care a început efectiv la Saraievo în 1914 și la 75 de ani după al doilea război mondial (partea a II-a), care a început efectiv la Varșovia în 1939. Toate aceste războaie au început din ce în ce mai departe. spre est, ca urmare a expansiunii agresive a lumii occidentale spre est.
Din 2014 lumea se confruntă cu o criză financiară, ale cărei rădăcini datează din 2008 și, de fapt, cu mult înainte, precum și cu genocidul lansat de regimul de la Kiev instalat de SUA și apoi cu încercarea de control global folosind inginerie genetică, prin răspândirea virusului Covid-19. Primul Război Mondial a durat peste patru ani, al Doilea Război Mondial aproape șase. Dacă al Treilea Război Mondial se încheie în 2024, așa cum cred mulți, va dura zece ani, având aceeași lungime ca cele două războaie mondiale precedente la un loc. Profețiile care au prezis toate aceste lucruri sunt, ca toate profețiile, condiționate. Profețiile negative apar din cauza lipsei pocăinței, profețiile pozitive apar în urma pocăinței. Dacă există doar prezență căldicică, atunci timpurile profețiilor se extind ca un elastic, motiv pentru care vremurile sunt prezentate întotdeauna vag, ca în Cartea Apocalipsei, a cărei împlinire o așteptăm de aproape 2.000 de ani.
Mulți Sfinți recent canonizați din Țările Ruse au profețit evenimentele de astăzi. Printre acești Sfinți se numără Serafim de Sarov (1754-1833), Ioan de Kronstadt (1829-1908), Serafim de Vyritsa (1866-1949), Lavrentie de Cernigov (1868-1950), Kuksha de Odesa (1875-1964), Ioan din Shanghai și San Francisco (1896-1966) și Amfilohie de la Pochayev (1894-1971). Printre Bătrânii, încă necanonizați, se numără Părintele Tavrion Batozsky (1898-1978), Serafim Tyapochkin (1894-1982), Christopher Nikolsky (1905-1996), Nikolai Guryanov (1909-2002), Zosima Sokur (1944-2002) și I. Ignatenko (1925-2012).
Toți aceștia vorbesc despre un țar care vine, spun unii ca succesor al președintelui Putin. Se spune că va conduce Rusia după încheierea celui de-al treilea război mondial. Se spune că locuiește deja în Rusia și își cunoaște destinul. Părintele Serafim Tyapochkin, a cărui binecuvântare am primit-o în Rusia în 1976, a spus că oricine din Belarus și Ucraina care se opun Rusiei sunt „slujitori ai diavolului”. El a mai spus că monahii Mănăstirii Peșterilor din Kiev, sub amenințarea expulzării în timp ce scriu, au și ei „un cuvânt greu de spus și se vor ruga și vor obține de la Dumnezeu unirea celor trei popoare frațești”.
Schiarhimandritul Christopher (Nikolsky) din Tula a profețit la începutul anilor 1990, după prăbușirea URSS și libertatea obținută de Biserică, că: „Ei vor împodobi bisericile. Dar asta va fi inutil, doar rugăciunea este necesară… Deschideți bisericile ca să vă puteți ruga. Asta e tot! Nu este nevoie să le împodobești de sus până jos. Asta este doar o ispită satanică, nu avem nevoie de asta, suntem creștini ortodocși, avem nevoie de tot ce este mai simplu. Trebuie să ne salvăm sufletele și toată acea frumusețe este inutilă… Acel lux este inutil, avem nevoie de rugăciune, avem nevoie de mântuire” (2).
Acest Bătrân l-a venerat foarte mult pe Țarul Nicolae al II-lea și familia sa și, în anii 1980, a prezis că vor fi canonizați: „Țarul și slujitorii lui cinstiți au suferit pentru noi, spălând Rusia în sângele lor… Poporul va plăti pentru că l-am trădat”. „Grigori Rasputin a fost un mare, mare om al lui Dumnezeu. El va fi canonizat împreună cu Țarul și Țareviciul. El era cinstit și mare înaintea lui Dumnezeu; a fost calomniat’. „Rusia va prospera, va exista un nou Țar, Rusia va învia din morți și se va elibera de această infecție satanică… dar totul depinde de pocăința noastră, pocăința colectivă… fără pocăință nu va veni un țar… până atunci vor fi războaie. …ei vor să calce în picioare credința ortodoxă și să o arunce în praf… După 2008 timpul va zbura, un an va fi ca o lună, după 2008 trebuie să fie deosebit de smerit… Ortodoxia va fi adunată din așchii și va merge pe drumul ei”.
Cât despre vârstnicul Tavrion, el a spus: „Biserica (prin aceasta a înțeles episcopatul) l-a trădat în mod conștient pe Țar. (Acesta este un fapt). Era de partea inamicului – răstignitorii lui Hristos… Țarul a răscumpărat Rusia prin suferința și moartea sa. Dar Rusia îl va respinge mult timp. Mulți episcopi vor fi împotriva canonizării lui, dar după un timp, totuși, îl vor slăvi, dar nu-l vor slăvi așa cum este proslăvit de Dumnezeu în ceruri… dar va veni vremea când oamenii, nu mulți, îl vor slăvi asa cum se cuvine ca este nevoie… atunci toți vor cădea în fața lui și vor plânge și își vor cere iertare… și atunci Rusia se va ridica din lanțurile ei”.
Concluzie
Cu ani în urmă s-a prezis că va veni un război mondial, o revoltă universală, boli și foamete, dar că Țările Ruse vor fi din nou conduse de un Țar încă necunoscut, care își poartă deja Crucea. Bătrânul Nikolai (Gurianov), Sfântul lacului Pskov, s-a numit preotul țarului, și la fel ca mulți alții dintre noi avem pașapoartele țarului nostru pregătite. Suntem soldați ai viitorului Țar, încă punem în aplicare dorințele Țarului Martir de răspândire a Ortodoxiei, întreruptă de iuda în 1917. Și, după cum știm, Sfântul Serafim de Sarov a profețit același lucru acum 200 de ani.
Chiar dacă în urmă cu peste un secol rușii apostați și-au trădat Țarul, trădare care a început chiar la vârf, printre membrii familiei Romanov, aristocrați, majoritatea episcopilor Bisericii, generali, avocați, jurnaliști și clasele profesionale, Rusia încă nu s-a pocăit. În ziua sărbătorii Țarului, pe 17 iulie, majoritatea bisericilor sunt în mare parte goale, icoanele sunt împodobite, dar puțini le venerează. Rusia încă doarme – de aici acest conflict îngrozitor în Ucraina acum. Domnul ne va păzi până în ziua sortită când se va arăta și va doborî pe vrăjmașii noștri, pe dușmanii Bisericii.
Pr. Andrew, articol publicat inițial pe blogul său Orthodox England.
Note:
Despre autor
Vă recomandăm și
Feminismul este o ideologie inspirată de legenda demoniței Lilith, „soția lui Satan”, „ruina lumii”
Conferință teologică la Nisporeni, Republica Moldova: Mitropolia Chișinăului este Biserica Ortodoxă canonică a Moldovei
Încă un părinte mărturisitor din Episcopia Caransebeș îi cere episcopului să renunțe la erezia ecumenistă
Cunoașteți, luați aminte și nu vă alăturați ereticilor!
Pe acest site se vor aproba doar comentariile care sunt relevante pentru tema propusă de către textul articolului și care nu încalcă legislația în vigoare cu privire la modul de exercitare a libertății de exprimare. Administrația siteului își rezervă dreptul de a selecta comentariile pe care le face publice.